Comicul iubit de români, „bunicul” lui Micutzu, Teo sau Vio. Cum l-a făcut Mircea Crișan pe Ceaușescu să stea cu ochii pe el: „căuta să mă prindă”

Mircea Crișan a fost un nume extrem de cunoscut în anii 60, iar românii se băteau pe biletele de la spectacolele sale umoristice.

Comicul a bucurat generații întregi de români, într-o perioadă de tristă amintire, când râsul reprezenta o adevărată alinare pentru acele vremuri gri.

Mircea Crișan, umoristul român uitat pe nedrept de public

Mircea Crișan s-a născut în data de 8 august 1924, sub numele său adevărat Mauriciu Kraus. Întâmplarea face ca, la nașterea sa, mama lui să se afle într-un vagon de tren care traversa Maramureșul.

Părinții săi erau angajații unui parc de distracții, iar tânărul obișnuia să-i însoțească pe aceștia peste tot, ei fiind întocmai cei care au reușit să-i insufle iubirea pentru spectacol și arta ambulantă.

La vârsta de 19 ani, Mircea Crișan se angaja ca vânzător de mezzeluri, iar în paralel își încerca morocul la Teatrul Barașeum, ca figurant.

„Chiar de la prima apariţie am avut un mare succes în rolul măcelarului. Seara jucam la teatru, ziua vindeam mezeluri: din asta trăiam. Toţi colegii au zis: Ah, d-aia are aşa succes, pentru că este măcelar!”, declara, ani mai târziu, Mircea Crișan.

Se spune că Maria Tănase este cea care i-a descoperit, pentru prima oară, talentul. „Teatrul Baraşeum se afla pe două etaje: sus se juca Potopul, jos un spectacol de revistă cu Maria Tănase. Regizorul Dinu Negreanu îmi scrisese rolul pe o carte de vizită. La începutul piesei ceream un coniac, la sfîrşitul piesei, alt coniac.

Între timp se petrecea… potopul! Aşa că aveam timp să joc şi jos, la revistă. Maria Tănase, auzind că pot să-i imit pe toţi ăştia, a zis: Să vie Crişan! Şi am imitat toţi actorii care jucau sus. Lumea leşina de rîs! În timpul războiului am făcut un număr cu imitaţii de bombardament. Locuiam în Bariera Vergului, pe o străduţă mică. De la tramvai pînă acasă, repetam. Făceam zgomote de bombe, imitam avioanele americane deasupra Bucureştiului”.

Mircea Crișan, motiv de îngrijorare pentru Nicolae Ceaușescu

Studiile și le-a făcut la Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Maria Filotti, în perioada 1944-1946.

În 1946 a debutat în „Ca la noi la nimeni”, alături de Maria Tănase, Sephi Alşec sau Beno Verea.

Un an mai târziu ajungea să îl cunoască pe Nicolae Ceaușescu, cu care ar fi purtat o discuție ieșită din sferele obișnuitului.

„Eu am fost angajat 11 ani la Teatrul Armatei. Umblam pe la sate, prin munţi, la soldaţi, la manevre. Tocmai că asta a fost prima întîlnire cu Ceauşescu. În 1947, la Constanţa, unde se terminaseră manevrele marinei, la Hotelul Rex, erau adunaţi ofiţerii de marină. După spectacol, pe terasă, veneau toţi să mă felicite. Ofiţeri, amirali… Vine şi un general de infanterie, pe care nu-l cunoşteam.

Se apropie de mine şi zice: Asta e diversiune burghezo-moşierească! Abaţi atenţia clasei muncitoare de la probleme şi faci lumea să râdă! Pe terasa de la Rex, am crezut că visez! Ceauşescu era pe atunci şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei, adică şeful politrucilor. De atunci a rămas tot timpul cu ochii aţintiţi pe mine. Căuta să mă prindă”, a mărturisit, de asemenea, comicul Mircea Crișan.

În anul 1968, se ivește ocazia unui turneu Paris, la Teatrul Olympia, așadar profită de ocazie, rămâne în Occident și se stabilește, în cele din urmă în Germania, unde începe să apară pe diverse scene cu numele de Mircea Krishan.

În această țară, el a colaborat cu mulți artiști cunoscuți ai vremurilor, printre care Rudi Carell sau Gisela Schlüter.

Mai târziu, în 1972, joacă în piesa de music-hall Anatevka, de Jerry L. Bloch, în rolul lui Tejde. Va juca acest rol până în anul 1998, bucurându-se de un succes enorm, demn de talentul tău.