Codul Rutier din România – detaliile mai puțin știute de șoferi. Toate miturile care te pot costa scump

Codul Rutier este modificat destul de des în ultima perioadă, însă trebuie să știi că nu toate miturile sunt reale.

Codul Rutier – Nu îți trebuie studii superioare pentru permis

Cu toate că se vorbește de multă vreme de acest lucru, cei interesați să obțină permisul de conducere nu trebuie să aibă un nivel minim de studii pentru a putea participa la examenul pentru dobândirea acestuia, conform AvocatNet.

În Ordinul MAI 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere nu apare nicio prevedere în acest sens. Singura condiție pe care o impune legislația pentru obținerea permisului de conducere este cea a rezidenței: “persoanele cu domiciliul sau reședința în România (…) ori care dovedesc că se află la studii în România de cel puțin 6 luni (…)”.

Citește și Rămâi fără permis de conducere și 10 ani în România. Greșeala pe care trebuie să o știe șoferii, se schimbă Codul Rutier

Chiar dacă cele mai multe sunt proprietate privată, drumurile de acces către magazinele mari sau parcările acestora sunt, de fapt, drumuri publice și acolo se aplică toate regulile stabilite de Codul rutier pentru circulația pe astfel de drumuri.

Potrivit Codului rutier, drum public este considerată orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice. Pe de altă parte, tot Codul rutier mai stabilește că “drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile”.

Codul Rutier – nu întotdeauna e nevoie de poliție

În cazul unui accident soldat doar cu pagube materiale, indiferent de numărul vehiculelor implicate ori de faptul că acestea nu mai sunt deplasabile, șoferii nu pot solicita un echipaj de la poliția rutieră, care să emită stabilească condițiile în care a avut loc accidentul, cine este vinovat și să emită actele necesare reparării vehiculelor, arată sursa citată.

Un echipaj de poliție poate fi solicitat doar în cazul în care din accidentul produs au rezultat victime (răniți sau morți).

Citește și Codul Rutier a fost modificat: Ce se întâmplă cu plăcuțele de înmatriculare

Depășirea pe linie continuă, sancționată indiferent de situație

De fapt, potrivit regulamentului de aplicare a Codului rutier, depășirea vehiculelor este interzisă “când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere”.

Așadar, legislația rutieră nu stabilește nicio excepție. Există, într-adevăr, un proiect de lege ce ar putea permite, în anumite situații, depășirea unor obstacole încălcând linia continuă, fără ca șoferul să riște sancționarea, dar proiectul e încă în Parlament, iar măsura nu se aplică.

Nerespectarea regulilor privind depășirea se sancționează cu amendă ce poate ajunge la mai mult de 1.100 de lei și cu suspendarea dreptului de a conduce.

Codul Rutier – procesul-verbal nu înseamnă recunoașterea vinovăției

În cazul întocmirii unui proces-verbal de contravenție, polițistul invită șoferul să-l semneze. Asta nu înseamnă că șoferul își recunoaște vinovăția, ci că a luat la cunoștință conținutul lui și că a primit un exemplar.

Dacă șoferul e de părere că nu ar fi trebuit sancționat sau nu este de acord cu cele consemnate în procesul-verbal, el poate formula obiecțiuni, care sunt notate de polițist, iar șoferul semnează asumarea lor. În aceste cazuri, șoferul primește un exemplar al procesului-verbal, conform sursei citate.

Dacă procesul-verbal nu este semnat de șofer, polițistul va apela la un martor sau, dacă acesta nu există, va menționa asta în document, procesul-verbal urmând să i se comunice șoferului fie prin corespondență, fie prin afișare la domiciliu.

Citește și Toți șoferii din România trebuie să fie la curent cu noile modificări: Cum este schimbat Codul Rutier

ITP-ul nu se poate face oricând în luna de expirare, ci doar până la data înscrisă pe talon

Un alt mit ce se vehiculează în spațiul public vizează termenul până la care este valabilă inspecția tehnică periodică. Mai exact, se spune că, dacă, de pildă, pe talon scrie că ITP-ul e valabil până în 15 octombrie, șoferii pot merge la un atelier autorizat pentru a-l înnoi până la sfârșitul acelei luni.

Acest lucru nu este adevărat, ITP-ul expirând la data trecută în talon și nu mai târziu. Așadar, ITP-ul trebuie făcut înainte de data de expirare a celui anterior, trecută pe talon.

Codul rutier precizează că, la data expirării sau, după caz, a anulării inspecției tehnice periodice, înmatricularea vehiculului se suspendă de drept.

„Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător”, stabilește Codul rutier.

Astfel, pentru că actul normativ stabilește că pietonii pot traversa „numai prin locurile special amenajate”, nu în preajma acestora, înseamnă că ei trebuie să se afle chiar pe trecere (zebră) în momentul traversării unei străzi, nu în apropiere.

Citește și Codul Rutier urmează să fie schimbat radical: Toți șoferii din România trebuie să știe noile prevederi

Codul Rutier – Ce trebuie să știi ca pieton

În continuarea punctului de mai sus, Codul rutier prevede că, în lipsa unor locuri special amenajate și semnalizate corespunzător pentru trecerea pietonilor, aceștia pot traversa strada, în localități, pe la colțul acesteia, dar “numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalți participanți la trafic”.

În plus, Codul rutier prevede că “pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor”, arată sursa citată.

Asta înseamnă că ei pot traversa pe la colțul străzii, dar nu au prioritate în fața mașinilor, spre deosebire de cazul în care sunt pe trecerea de pietoni.

„Pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roșie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligații stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor”, mai scrie în Codul rutier.

Un mit mai vechi spune că, la traversarea străzii, pietonii trebuie să aibă “un ritm alert”. Codul rutier nu stabilește o astfel de obligație pentru pietoni, ci doar să traverseze strada prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător.

De fapt, în practică, pentru că, mai ales în orașele mari, temporizarea semafoarelor lasă de dorit, iar persoanele cu dizabilități sau mai în vârstă nu au timp suficient pentru a traversa o stradă, ele preferă să traverseze pe la o trecere de pietoni, într-un ritm mai puțin alert decât cel impus de semafor.

Citește și Codul Rutier trece prin noi schimbări: Plăcuțele de înmatriculare, luate în vizor