Cea mai nouă victimă a Codului Fiscal actualizat, cultura românească. Consecințele grave ale planului Ciolacu

Modificările aduse Codului Fiscal care se află în stadiu de proiect la ora actuală vor veni la pachet cu o serie de consecințe mai mult sau mai puțin neprevăzute. Printre ele se numără și îngroparea culturii naționale, de la teatru până la instituții publice de cultură, precum biblioteci.

Desființarea a aproximativ jumătate dintre instituțiile publice de cultură a fost confirmată de către ministrul Culturii, Raluca Turcan. După cum explică oficialul, măsurile fiscale propuse de premierul Ciolacu au mari șanse să lovească din plin cultura națională și, din acest motiv, a trimit o adresă către ministrul Finanțelor, social-democratul Marcel Boloș.

Ce se întâmplă cu instituțiile de cultură din România

„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan.

Dreptul de acces la cultură, menționat în Constituția României, va avea de asemenea de suferit, în contextul consecințelor grave ale noului Cod Fiscal.

„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, a ținut să menționeze ministrul.

Deși sectoarele culturale creative au dus la angajarea unui număr mare de tineri comparativ cu alte sectoare din economie, iar Cultura constă în doar 3,1% din PIB, Raluca Turcan nu solicită excepții pentru acest domeniu.

„Ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcţionarea eficientă a instituţiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituţiei României”, a concluzionat Raluca Turcan.

Punctual, problema pleacă de la un articol din proiectul legislativ care include „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se anulează”.

„Majoritatea autorităţilor publice locale nu au instituţii publice de cultură cu peste 50 de salariaţi, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) şi să reducă cu cel puţin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menţinerea activităţii, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă şi nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu.

Desfiinţarea sau comasarea acestora cu alte instituţii sunt de natură, pe lângă bulversarea sistemului de finanţare a proiectelor culturale, precum şi cel de cercetare în domeniul culturii, să pună în pericol atingerea jaloanelor din PNRR precum şi pierderea fondurilor obţinute din programele europene”, a mai menționat ministrul Culturii.