Ce se întâmplă atunci când mănânci la ore târzii, de fapt: concluzia îngrijorătoare a oamenilor de știință

Un studiu recent sugerează că mâncatul la ore târzii poate avea un impact direct asupra reglajelor biologice, atunci când vine vorba despre greutate.

Având în vedere că obezitatea afectează sute de milioane de oameni din întreaga lume, aceasta este o perspectivă valoroasă asupra modului în care riscul de a deveni obez ar putea fi redus într-un mod relativ simplu.

Studiile anterioare identificaseră deja o legătură între momentul meselor și creșterea în greutate.

Ce a scos la iveală studiul oamenilor de știință

„Am vrut să testăm mecanismele care ar putea explica de ce mâncatul la ore târzii crește riscul de obezitate”, a spus neurologul Frank Scheer, de la Brigham and Women’s Hospital din Boston, în octombrie, când a fost publicat studiul.

„Cercetări anterioare efectuate de noi și de alții au arătat că mâncatul târziu este asociat cu un risc crescut de obezitate și creșterea grăsimii corporale. Am vrut să înțelegem de ce”, a mai spus acesta.

Cercetarea a fost strict controlată și a implicat 16 participanți cu un indice de masă corporală în intervalul supraponderal sau obez.

Fiecare voluntar a trecut prin două experimente diferite, care au durat șase zile.

Într-unul dintre experimente, participanții au respectat un program strict de trei mese pe zi în jurul orelor normale, micul dejun la ora 9:00, prânz la 13:00 și cina în jurul orei 18:00.

În cealaltă, cele trei mese au fost decalate, prima în jurul orei 13 și ultima în jurul orei 21, deci prânzul, cina și cina.

Prin intermediul unor probe de sânge și a altor măsurători, echipa a reușit să facă o serie de observații.

„Am izolat aceste efecte controlând variabilele precum aportul caloric, activitatea fizică, somnul și expunerea la lumină, dar în viața reală, mulți dintre acești factori pot fi ei înșiși influențați de momentul mesei”, a spus unul dintre cercetători.

Desigur, obezitatea poate duce la alte probleme de sănătate, inclusiv diabet și cancer, și astfel găsirea unor modalități de a împiedica dezvoltarea acesteia în primul rând ar face o diferență enormă pentru sănătatea populației globale.

Cercetarea a fost publicată în Cell Metabolism.