Când a devenit, de fapt, mămăliga preparatul tradiţional al românilor. Cine l-a gătit pentru prima oară și când

Chiar dacă mămăliga este cunoscută ca fiind preparatul tradițional al românilor de foarte mulți ani, modul de preparare al acesteia este relativ recent. Află întreaga istorie a mămăligii și cum a început să ia amploare acest preparat.

Mămăliga este unul dintre cele mai cunoscute preparate din bucătăria tradițională din România, iar de cele mai multe ori însoțește alte bucate ca garnitură. Cu toate că este cunoscută ca un vechi preparat, în realitate, cultivarea porumbului în România începea în urmă cu trei secole.

Porumbul era cultivat pentru prima dată în America Centrală, ceea ce în prezent reprezintă Mexicul, în urmă cu șapte milenii. Se presupune că indigenii din acea regiune au început să cultive o iarbă sălbatică, ceea ce era porumbul primitiv, ceea ce era diferit față de porumbul din prezent.

Patru mii de ani mai târziu, populațiile din America de Nord încep să cultive porumbul. Mayașii, olmecii și aztecii considerau porumbul un ingredient de bază în alimentația lor. Triburile pueblo sau lenape erau printre primele care cultivau porumbul în America de Nord, ajungând mai apoi în Peru și era cultivat de către incași.

Cristofor Columb ajunge la sfârșitul secolului al XV-lea în America Centrală, descoperind continentul. Un secol mai târziu, conquistadorii regăseau noile teritorii cucerindu-le, astfel că au descoperit și porumbul. Hernan Cortes a fost cel care a explorat și cucerit Yucatanul, iar pe perioada șederii sale acolo, a descoperit proumbul.

Acesta l-a trimis în Europa unde începe a fi cultivat. Coloniștii englezi ajung la rândul lor în America de Nord în secolul al XVII-lea, descoperind la rândul lor porumbul la amerindieni și l-au adus la rândul lor în Europa, astfel că începe o nouă revoluție în industria agriculturii europene.

Mămăliga nu este preparatul tradițional al românilor

În România, porumbul ajunge să fie adus la două sute de ani de la descopirea lui și aducerea în Spania și Portugalia. Porumbul ajunge astfel pentru prima dată în Timișoara în 1690, potrivit istoricului Nicolae Iorga. În Principatele Române, alimentul ajunge un deceniu mai târziu, fiind cultivat pe câmpiile din sud.

La scurt timp, plantațiile de mei sunt înlocuite cu cele de porumb, iar cei care au încurajat cultivarea și răspândirea acestuia a fost familia Mavrocordat și Constantin Brâncoveanu. Denumirea acestuia provine de la faptul că știuletele seamănă cu o pasăre, în timp ce în Moldova acesta primește denumirea de păpușoi de la asemănarea mătăsii sale cu o păpușă.

Cu toate că românii consumau un fel de mămăligă încă din cele mai vechi timpuri, însă era făcută din mei sau hrișcă. Mămăliga făcută din făină de porumb era mai delicioasă, iar totodată, porumbul era mai ieftin și mai ușor de cultivat.

Astfel, mămăliga devine alimentul de bază al țăranului sărac, putând fi consumată atât caldă cât și rece, însă cel mai devreme abia în secolul XVIII. Documentar, mămăliga este atestată în secolul al XIX-lea, potrivit unor surse franțuzești ce datează din anul 1873.

Potrivit unei legende, mămăliga a fost preparată pentru prima dată în Vaslui de către o țărancă ce a înlocuit meiul cu făina de porumb, la începutul secolului al XIX-lea. În ceea ce privește etimologia cuvântului, unele teorii afirmă că provine din macedo-română, astfel că „mumalig” înseamnă „mama”. O denumire similară este dată și în sârbă, croată, ucraineană, slovacă și poloneză.