Bulgaria vine în ajutor: Cum a reușit cea mai săracă țară din Europa să salveze Ucraina
În primăvara anului trecut, armata ucraineană a rămas fără combustibil și fără muniția de calibru sovietic de care avea nevoie pentru a lupta împotriva rușilor. Salvarea a venit dintr-o parte neașteptată: Bulgaria, scrie publicația Politico.
Cum a ajutat Ucraina la salvarea Bulgariei
Datorită politicii sale interne fracturate – și a înclinațiilor pro-ruse ale unei mari părți a elitei sale – Sofia s-a străduit, pe parcursul invaziei, să sublinieze că nu înarmează Ucraina.
Aceasta a fost, însă, o perdea de fum, potrivit unei investigații realizate de cotidianul german WELT. Datorită unor interviuri exclusive cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov și ministrul său de finanțe, Assen Vassilev, WELT a pus cap la cap o imagine a modului în care Bulgaria a intervenit și a folosit intermediari pentru a furniza Kievului provizii vitale de arme, muniție și motorină într-un moment critic al luptelor de anul trecut.
În timp ce Petkov, care era prim-ministru bulgar la izbucnirea războiului, încerca să tragă țara pe o traiectorie mai vestică, pro-NATO, el a trebuit să se confrunte cu reacții intense din partea politicienilor pro-Kremlin, inclusiv printre partenerii săi de coaliție, socialiștii, care sunt succesorii vechiului Partid Comunist.
El a trebuit chiar să își concedieze propriul ministru al apărării pentru că a repetat ca un papagal versiunea Rusiei cu privire la război. Cel puțin în public, Petkov a încercat să minimalizeze orice idee că Bulgaria – în ciuda stocurilor considerabile de armament din epoca sovietică – ar face un pas înainte și ar înarma Ucraina.
Având în vedere aceste sensibilități, poziția oficială a Bulgariei față de război a făcut ca aceasta să fie inclusă în aceeași „oală” cu Ungaria lui Viktor Orbán – prea încolțită politic față de Moscova pentru a mai putea face față.
Dar Petkov și Vassilev, acum politicieni din opoziție care caută o cale de întoarcere la putere în viitoarele alegeri așteptate, au rupt tăcerea cu privire la adevărata dimensiune a rolului Bulgariei din primăvara trecută.
Oficialii lui Petkov au folosit companii intermediare ca să ajute Ucraina
În timp ce Partidul Socialist de la Sofia a numit livrările de arme bulgare către forțele ucrainene o „linie roșie”, oficialii lui Petkov au evitat tranzacțiile de la guvern la guvern și au folosit companii intermediare din Bulgaria și din străinătate pentru a deschide rute de aprovizionare pe cale aeriană și terestră prin România, Ungaria și Polonia.
„Estimăm că aproximativ o treime din muniția de care a avut nevoie armata ucraineană în prima fază a războiului a venit din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru WELT.
La fel de sensibil, motorina pe care Bulgaria a furnizat-o Ucrainei a fost prelucrată din țiței rusesc la o rafinărie din Marea Neagră, care la acea vreme aparținea companiei rusești Lukoil.
„Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină către Ucraina și, uneori, acoperea 40% din necesarul Ucrainei”, a declarat fostul ministru de Finanțe Vassilev pentru WELT.
Guvernul de la Kiev a confirmat această versiune a evenimentelor. Kuleba a declarat pentru WELT că țara sa a fost în pericol de a rămâne fără muniție în aprilie anul trecut.
„Știam că depozitele bulgare aveau cantități mari din muniția necesară, așa că președintele Zelenski m-a trimis să obțin materialul necesar”, a declarat Kuleba.
Era o chestiune de „viață și de moarte” în acel moment, a explicat Kuleba, pentru că altfel rușii ar fi ocupat mai multe sate și orașe, „ar fi ucis, torturat și violat” mai mulți ucraineni.
În fața solicitărilor Kievului, Kuleba a declarat că Petkov a răspuns că situația sa internă „nu este ușoară”, dar că va face „tot ceea ce îi stă în putere”, scrie Politico.
„Kiril Petkov a dat dovadă de integritate, iar eu îi voi fi întotdeauna recunoscător pentru că și-a folosit toate abilitățile politice pentru a găsi o soluție”, a continuat Kuleba.
Povestea, a spus el, a fost simplă: În timp ce unii membri ai coaliției bulgare au trecut de partea Rusiei, Petkov a decis „să fie de partea bună a istoriei și să ne ajute să ne apărăm împotriva unui inamic mult mai puternic”.
La 25 februarie, la doar o zi după invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, la o reuniune informală a Consiliului European de la Bruxelles, Petkov a subliniat colegilor săi de partid că Zelenski ar putea avea mai puțin de 48 de ore de trăit, că se află pe lista morții a Moscovei și că Consiliul trebuie să ia imediat decizii dure privind sancțiunile. În cele din urmă, Comisia Europeană a sprijinit aceste măsuri.
În același timp, ministrul de finanțe Vassilev a participat la o reuniune a miniștrilor de finanțe din UE la Paris. Și acolo a existat o indecizie, după cum a descris-o. Toată lumea era încă în stare de șoc din cauza atacului.
Apoi, Vassilev a ținut un discurs. Nu despre cifre și consecințe economice, ci despre ce a vrut să spună Putin prin „de-nazitizarea Ucrainei”. El s-a bazat pe propriile experiențe ale Bulgariei.
„Asta au făcut rușii în Bulgaria după cel de-al Doilea Război Mondial, au ucis mii de disidenți, profesori și preoți”, a spus Vassilev. Și el a cerut rezoluții imediate, iar participanții la reuniune au confirmat pentru WELT că ministrul bulgar a schimbat starea de spirit a delegaților adunați.
Două zile mai târziu, Bruxelles-ul a pus în aplicare aceste măsuri. În cercurile UE, acestea au fost denumite „propunerea bulgară”.
România, implicată în proces
La 19 aprilie, cu puțin timp înainte de o vizită la Kiev a lui Petkov, ministrul ucrainean de externe Kuleba s-a deplasat la Sofia, în timp ce începea o nouă fază incertă a războiului.
Ucrainenii îi respinseseră pe invadatori din regiunea mai largă a Kievului și din nord, dar multe arme occidentale nu fuseseră încă livrate. Luptele erau atât de intense, spune astăzi Kuleba, încât Ucraina avea nevoie urgentă de refacerea stocurilor, în special de muniție de fabricație sovietică.
Petkov spune acum că guvernul său a autorizat intermediarii să exporte, nu direct în Ucraina, ci către companii intermediare din străinătate.
„Industria noastră militară privată producea la turație maximă”, a declarat Petkov. Imagini din aprilie arată avioane cargo „încărcate până la refuz” cu arme care zboară între Bulgaria și Polonia.
Ceea ce se știe este că aeroportul polonez din Rzeszów, aflat la 70 de kilometri de granița ucraineană și atent păzit de NATO, este un punct important de expediere.
„Ne-am asigurat că ruta terestră prin România și Ungaria a fost deschisă și pentru camioane”, a declarat Petkov.
Kuleba a confirmat aceste livrări. El a subliniat că nu a fost vorba despre faptul că guvernul bulgar a oferit ajutor militar direct Ucrainei, „ci mai degrabă despre faptul că companiilor ucrainene și companiilor din țările NATO li s-a oferit posibilitatea de a procura ceea ce era necesar de la furnizorii bulgari”.