Avertismentul BNR despre rata inflației, se întâmplă din 2024. Consecințele creșterii taxelor și impozitelor în România

de: Alexandru Puiu
09 11. 2023

BNR a tras un semnal de alarmă pe marginea consecințelor mai puțin evidente legate de introducerea sau majorarea de taxe realizată prin noul Cod Fiscal. Cum era de așteptat, românii de rând sunt primii afectați prin creșterea inflației, scăderea valorii banilor și, implicit, a puterii de cumpărare.

Deși Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, consiliul de administrație al instituției a venit cu avertismente importante pentru români. În plus, pe parcursul ședinței de ieri, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Citește și: Mesajul dimineții de la BNR despre Pilonul II de pensii, fondurile de pensii private. Când a început totul, conform lui Isărescu

Ce se întâmplă cu inflația în România

În septembrie 2023, rata anuală a inflației s-a aliniat cu previziunile experților și a coborât la 8,83%, față de 9,43% în august. Aceasta a fost o consecință a decelerării creșterii prețurilor pentru alimentele procesate. Tot în acea perioadă s-a redus prețul la energie.

Ca referință, în ansamblul trimestrului trei, inflația din România a urmat o tendință descendentă și s-a diminuat cu 1,42 puncte procentuale, de la aproximativ 10,25% în iunie. Conforme calculelor BNR, responsabile au fost noile scăderi ample de dinamică consemnate în acest interval de prețurile alimentelor și energiei au fost parțial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor și medicamentelor.

Citește și: Cunoștințele economice ale românilor: Care ne e nivelul, unde ne situăm, câtă educație financiară avem

Ce urmează în 2024 pentru români

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,2 la sută în septembrie, de la 9,3 la sută în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în septembrie la 12,6 la sută și la 11,4 la sută, de la 14,2 la sută, respectiv 12,5 la sută, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite –, și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei.

BNR transmite că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, conform Economedia.ro