Dispar banii cash din România? Ce este adevărat, ce este teoria conspirației, de fapt
Dorința Guvernului de a limita plățile în bani cash, în scopul combaterii evaziunii fiscale a reînviat discuții aprinse în spațiul public.
În general, acestea au avut loc în jurul monedelor digitale, dar mai degrabă s-au concentrat pe teoriile conspirației despre dispariția banilor și necesitatea de a introduce în mod explicit numerarul în Constituție, se arată într-o analiză economedia.ro.
Care este propunerea Guvernului, de fapt. Bani cash vs. card bancar
Guvernul propune introducerea unor limite stricte privind plățile în numerar pentru companii și persoanele fizice, cu un plafon de 1.000 de lei pe persoană, conform proiectului asumat de Guvern în Parlament.
1. La articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare, se arată în proiectul pe care Guvernul și-a asumat marți răspunderea în Parlament.
Din câte se poate observa în proiect, sunt de asemenea interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare depășește 1.000 lei și, respectiv, 2.000 lei în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
Mai mult decât atât, plațile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare depășește 1.000 lei și, respectiv, 2.000 lei către magazinele de tipul cash and carry sunt, de asemenea, interzise.
De unde a pornit ideea unui referendum, cine are dreptate, cine exagerează
Intenția AUR de a promova un referendum pentru introducerea plăților în numerar în Constituție a fost anunțată pe 11 octombrie de către președintele AUR, deputatul George Simion.
El a menționat că partidul său face demersuri pentru două referendumuri importante, unul referitor la definirea familiei ca fiind formată dintr-un bărbat și o femeie și celălalt pentru protejarea utilizării plăților cash.
Totuși, această inițiativă vine în contextul unei creșteri a teoriilor ale conspirației care susțin că ar exista o agendă ascunsă pentru înlocuirea banilor cu monede digitale și că oamenii ar putea pierde controlul asupra bunurilor.
În realitate, acest euro digital ar putea deveni un model global și ar oferi o alternativă la numerarul fizic, care se confruntă cu o tendință de declin.
Reprezentanții Băncii Naționale a României au subliniat că euro-ul digital nu va înlocui bancnotele și monedele euro, ci va reprezenta o alternativă numai bună de utilizat.
Utilizatorii vor putea utiliza euro-ul digital alături de alte metode de plată existente, precum carduri sau transferuri bancare. În plus, euro-ul digital va fi oferit în paralel cu alte mijloace de plată, iar băncile centrale nu vor putea identifica direct utilizatorii de euro digital.