Austriecii nu sunt nici pe departe așa cum „pozează”: critică România, în timp ce ei distrug planeta
Din cauza votului Austriei, România nu este în Spațiul Schengen la ora actuală, dar acest lucru n-ar fi o problemă dacă ni s-ar fi opus o țară ce oferă un exemplu de morală la nivel european. Doar că austriecii, deși își permit să pună piedici altor state în dezvoltarea lor, contribuie semnificativ la deteriorarea climatică a Terrei, prin comportamentul lor iresponsabil de consum.
O analiză recentă scoale la iveală că Austria nu e nici pe departe țara civilizată și bine pusă la punct, cu oameni responsabili și morali, cu legi ferme și drepte, așa cum poate mulți dintre noi credeau înainte. De aici pleacă multe dintre problemele Pământului legate de poluare, dacă ținem cont de faptul că austriecii nu poartă niciodată jumătate din hainele pe care le cumpără.
Nu este vorba nici despre defăimare, nici de vreo presupusă intenție de a denigra imaginea unei națiuni, tot ce facem este să discutăm despre rezultatul unui sondaj recent al Camerei Muncii din Austria și Greenpeace.
Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul – așa sunt austriecii
Există nu mai puțin de 185 de milioane de articole de îmbrăcăminte nefolosite la austrieci în case. Ai zice că n-au ce să facă cu banii. Cumpără masiv haine ce ajung să nu fie nici măcar o singură dată-n viață folosite. Ce se întâmplă, de fapt?
Se poluează masiv, în timp ce statele membre ale UE, prin vocea instituțiilor reprezentative, depun eforturi pentru reciclare, dar mai ales pentru tăierea problemei de la rădăcină, adică pentru adoptarea unui comportament responsabil în privința consumului.
Aceeași analiză citată anterior scoate la iveală faptul că, în anul 2018, în Austria au fost arse 170.000 de tone de textile, iar abia 15.000 de tone de haine au fost reciclate.
Un alt aspect interesant este că peste 80% dintre cei ce au luat parte la acest sondaj au admis că supraproducția în industria textilă și schimbările rapide în modă sunt contribuie la volumul de achiziții nejustificate.
Ca referință, studiul acesta a presupus chestionarea a 1.500 de persoane.