Alocații pentru copii 2023. Se taie din banii micuților? Ce trebuie să știe părinții, ce acte sunt necesare la dosar

Fiecare copil minor beneficiază, conform legii, de alocație de la stat, care este încasată de un tutore legal al copilului. Mulți părinți se întreabă ce se va întâmpla în acest final de an cu alocațiile micuților și care sunt schimbările pentru 2024. Despre toate acestea, dar și despre ce trebuie să facă un părinte pentru a putea intra în posesia alocației pentru copil, vom discuta în rândurile de mai jos.

În primul rând, trebuie precizat faptul că alocațiile copiilor nu intră pe lista modificărilor fiscale anunțate de Guvernul României în cadrul pachetului pe care are de gând să-și asume răspunderea în fața Parlamentului. Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu vor apărea modificări.

Alocațiile copiilor vor crește în acest an, în niciun caz nu vor fi diminuate, așa cum se tem multe familii pentru care acești bani sunt importanți în bugetul casei.

În acest moment, există următoarele tipuri de alocații și cuantumuri ale acestora, după caz: vorbim despre alocații în valoare de 631 de lei pentru copiii care nu au împlinit încă doi ani și 256 de lei cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani.

Conform legislației în vigoare, cuantumul alocațiilor trebuie să țină cont de evoluția inflației de la noi din țară. Cu alte cuvinte, banii pe care copiii îi primesc de la stat sunt calculați ținându-se seama de cum evoluează prețurile în general, în economia românească, pentru ca părinții să-și păstreze puterea de cumpărare, iar banii să nu-și piardă din valoare.

O altă noutate legislativă privind alocațiile pentru copii vizează majorarea cuantumului la 950 de lei pentru alocația de plasament. Suma e deja în vigoare! „Suma se plătește persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui și este destinată asigurării de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/ manuale, jucării, sprijin pentru integrare socială, transport, condiții adecvate de locuit și pentru a acoperi cheltuieli de întreținere – încălzire, apă caldă, energie electrică”, se arată în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Alocații și mai generoase, din 2024, pe fondul creșterii inflației

Sunt șanse foarte mari ca o majorare a alocațiilor de la stat pentru copii să fie aplicată anul acesta, iar o alta anul viitor, fiindcă perspectivele pentru rata inflației sunt destul de clare și indică faptul că nu vom scăpa prea curând de scumpiri.

„Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în iunie la 14,2 la sută și la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă.

Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.

Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, se arată într-o amplă analiză a BNR.

Cine beneficiază de alocație?

– copiii preșcolari înscriși în învățământul de stat care provin din familiile care au stabilit dreptul la alocație pentru susținerea familiei, indiferent dacă familia se află în plata acestui drept sau acesta este suspendat;

– copiii înscriși în învățământul de stat, primar și gimnazial, care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară, adică, pentru acest an, 1.500 de lei (salariul minim brut pe țară este 3.000 de lei).

Primesc alocație de la stat și copiii născuți în Republica Moldova, ai căror părinți dețin cetățenia română.

Potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, „suma se plătește persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui și este destinată asigurării de hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/ manuale, jucării, sprijin pentru integrare socială, transport, condiții adecvate de locuit și pentru a acoperi cheltuieli de întreținere – încălzire, apă caldă, energie electrică”.

Acte necesare alocație pentru copii 2023

Părinții care vor de-abia de acum încolo să intre în posesia alocației pentru copil trebuie să știe că au de întocmit un dosar.

Conform legii, actele necesare pentru dosarul de alocaţie 2023 sunt următoarele:

– Certificat de naștere românesc al copilului minor;
– Certificat de căsătorie românesc sau declarație notarială;
– Certificatele de cetățenie ale ambilor părinți;
– Declarație privind domiciliul copilului din partea solicitantului;
– Buletin de identitate românesc al părintelui care solicită alocații;
– Buletin de identitate moldovenesc sau românesc al celuilalt părinte;
– Extras de pe contul bancar.