Afacerea cu care dai lovitura în România. Nici nu exista în urmă cu 10 ani
Afacerea cu care ai putea da lovitura în România nici nu exista în urmă cu un deceniu. În timp ce unele persoane aleg să investească în domenii ce sunt considerate în general sigure, alții se bazează pe idei mai atipice și sunt încrezători că vor avea succes.
Ce afacere s-ar putea dovedi de succes în România
Afacerea în care unii dintre români încep să investească este în domeniul agriculturii. Numeroase persoane au renunțat să mai cultive și să mai îngrijească livezi de meri, peri sau caiși. În schimb, au început să mizeze pe fructe exotice, cum ar fi kiwi.
O astfel de afacere a fost deschisă în comuna Periș din județul Ilfov, unde se cultivă kiwi, precum și smochini sau fructele numite ”kaki”, ce încep să devină populare și în România.
”În ultimul timp, văzând că culturile clasice nu mai dau rezultate, au înfiinţat culturi de smochini, de kaki, într-adevăr sunt mult mai uşor de cultivat”, a spus o agricultoare, Bianca Ştefănoiu.
Ce prețuri au fructele exotice
La pepiniera din Periș, un lăstar de kaki are prețul de 100 de lei, în timp ce kiwi ajunge la un tarif ceva mai mare, de 120 de lei. Când vine vorba de kiwi, soiul românesc este cel mai profitabil.
Acest soi românesc de kiwi a fost numit ”ki-giant”, pentru că fructele lui ajung la dimensiuni foarte mari. Conform unui specialist de la Facultatea de Horticultură, greutatea unui astfel de kiwi depășește 180 de grame.
De asemenea, plantele exotice sunt crescute la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. Pentru specialiştii de la această instituție de învățământ superior, acestea sunt plantele viitorului.
”Să nu uităm că acum câteva sute de ani noi nu mâncam tomate, de exemplu, nu mâncam nici ardei, nu mâncam nici fasole. Nici cartofi şi nu aveam nici porumb. Aceste au fost introduse de pe alte continente”, a spus unul dintre specialiști, Florin Stănică.
Conform experților, un avantaj considerabil pe care îl au plantele exotice precum kiwi, smochine sau kaki este acela că dau rod ceva mai târziu în an. Prin urmare, acestea nu sunt afectate de îngheţurile de primăvară, cum se întâmplă în cazul fructelor autohtone.