Inevitabilitatea morții ne provoacă o mare anxietate. Totuși, noi cercetări care îi implică pe cei care s-au întors din pragul morții dezvăluie că experiența decesului poate fi mai puțin rea decât cred mulți dintre noi.
Cercetătorii au observat că creierele pacienților muribunzi se prăbușesc în flăcări de glorie neuronală, ceea ce indică faptul că chinurile finale ale vieții pot fi considerabil mai colorate. În ciuda stării lor comatoase, unii dintre participanții care au murit au prezentat activitate cerebrală asociată cu conștiința, în ultimele lor momente, toate acestea putând explica experiențele eterice adesea raportate de supraviețuitorii unui atac de cord.
„Experiențe în apropierea morții (NDE) raportate a fi extrem de lucide, reale și comune pentru oameni din diverse medii culturale și religioase, au fost descrise de 10 până la 20% dintre supraviețuitorii stopului cardiac”, scriu autorii studiului.
Cu toate acestea, „NDE reprezintă un paradox biologic care provoacă înțelegerea noastră fundamentală a creierului muribund, despre care se crede că nu funcționează în astfel de condiții”.
În ciuda acestui fapt, studiile anterioare pe animale au arătat că încetarea bruscă a activității cardiace declanșează o creștere a activității undelor cerebrale în cadrul mărcii de frecvență gamma, care este asociată cu procesarea conștientă. Pentru a determina dacă același lucru se întâmplă la oameni, autorii studiului au examinat citirile electroencefalografice (EEG) luate de la patru pacienți cu stop cardiac care au murit în unitatea de îngrijire neurointensivă (NICU) de la Michigan Medicine, Universitatea din Michigan.
Toți cei patru pacienți au fost în comă și nu au răspuns în urma atacurilor de cord și, în cele din urmă, li s-a îndepărtat suportul vital, după ce s-a considerat că nu mai au nevoie de ajutor medical. De îndată ce alimentarea cu oxigen a fost întreruptă, cercetătorii au observat o creștere a frecvenței cardiace și o creștere a activității undelor gamma la doi dintre cei patru pacienți.
În mod uimitor, această activitate a fost detectată în partea creierului în care se întâlnesc lobii temporal, parietal și occipital. Cunoscută ca „zona fierbinte”, această regiune a creierului este strâns legată de activitatea conștientă și este activată în timpul stării obișnuite de veghe, precum și în timpul visării.
Activarea zonei fierbinți a fost observată și în stări neobișnuite de conștiență, cum ar fi halucinațiile și experiențele în afara corpului.
În ciuda acestor constatări, cercetătorii nu pot spune cu siguranță dacă vreunul dintre pacienți a văzut o lumină albă sau orice alt fenomen conștient, deoarece niciunul dintre ei nu a supraviețuit pentru a-și raporta experiențele.
„Nu putem face corelații între semnăturile neuronale observate ale conștiinței cu o experiență corespunzătoare la aceiași pacienți din acest studiu”, a explicat autorul studiului, Nusha Mihaylova, într-o declarație.
„Cu toate acestea, descoperirile observate sunt cu siguranță incitante și oferă un nou cadru pentru înțelegerea noastră a conștiinței ascunse la oamenii pe moarte”.
De asemenea, după ce au intervievat pacienții care au suferit resuscitare cardiopulmonară (CPR) în urma unui stop cardiac, cercetătorii au descoperit că unul din cinci a avut experiențe lucide de deces. Studiul a implicat 567 de persoane ale căror inimi au încetat să mai bată în timp ce erau în spital, înainte ca medicii să efectueze procedura de urgență pentru a preveni decesul lor. În timp ce mai puțin de 10% s-au recuperat suficient pentru a fi externați din spital, cei care au supraviețuit au raportat un sentiment de separare de corpul lor și au observat evenimente fără durere sau suferință. Studiul poate fi consultat în întregime aici.
Ce se întâmplă când ești între viață și moarte
Pierderea bruscă de sânge l-a împins pe Kevin Hill în pragul morții, iar într-un interviu recent el a dezvăluit cum arăta „experiența sa aproape de moarte”. S-ar putea să sune ca o chestie din filmele SF, dar s-au făcut o mulțime de cercetări asupra experiențelor din apropierea morții, care nu sunt halucinații, ci ceva mai neobișnuit.
„Nu priveam în jos la corpul meu, dar eram separat de corpul meu. Era ca și cum aș fi fost în tărâmul spiritelor – eram conștient de ceea ce se întâmplă, dar aveam atât de multă pace”, a spus el pentru Mirror.
„Știam că sângerez. Știam că e serios. Personalul medical a continuat să intre și să iasă pentru a opri sângerarea”.
Pierderea de sânge de cinci litri a lui Hill a fost cauzată de calcifilaxie, o boală rară, în care calciul se acumulează în vasele de sânge. Poate provoca necroză a pielii și a țesutului adipos, ducând uneori la sângerări severe.
A vedea o lumină albă, a întâlni o prezență din altă lume și a-ți vedea viața fulgerând în fața ochilor tăi sunt toate clișee asociate cu moartea. Cu toate acestea, cercetările arată că aceste fenomene sunt, de fapt, surprinzător de comune în timpul experiențelor aproape de moarte, raportate pe tot globul de la oameni din toate mediile culturale.
Spre exemplu, în 2022, un studiu științific despre moarte și-a propus să descopere mecanismele potențiale, implicațiile etice și considerațiile metodologice pentru studierea morții și a scos câteva observații interesante. În general, experiența medie aproape de moarte implică mai întâi să te simți separat de corpul tău, în timp ce ești conștient de moartea ta iminentă. Apoi, o analiză semnificativă a acțiunilor, intențiilor și gândurilor tale.
Sună ca un vis febril, dar experiențele din apropierea morții au puține în comun cu halucinațiile. În timp ce atât halucinațiile, cât și experiențele aproape de moarte implică asistența la evenimente care nu au loc de fapt, asemănările lor se termină aici. Adesea, atât halucinațiile, cât și experiențele în apropierea morții sunt urmate de același tip de transformare psihologică pozitivă pe termen lung pe care studiile recente le-au asociat cu utilizarea de substanțe precum psilocibina.
Se pare că este departe de a fi singurul, deoarece unul din zece oameni din întreaga lume raportează că a avut o experiență aproape de moarte, la un moment dat în viața lui. Aceasta este conform constatărilor care au fost prezentate la reuniunea anuală a Academiei Europene de Neurologie din 2019, care a recrutat peste o mie de oameni din 35 de țări.
Oamenii de știință au mers atât de departe, încât au realizat un simulator al morții. Astfel, o nouă simulare VR le arată participanților cum arată și cum se simte când mori. Simularea are o porțiune în afara corpului care le permite utilizatorilor să-și vadă cadavrele.
Ce se întâmplă când mori este cel mai mare mister al lumii, dar realitatea virtuală poate ajuta la calmarea temerilor oamenilor față de viața de apoi. Artistul Shaun Gladwell a dezvoltat o experiență captivantă în apropierea morții, care îi ghidează pe participanți, de la stop cardiac la moarte cerebrală, dându-le o privire asupra a ceea ce se poate întâmpla în ultimele lor momente.