Augustin Zegrean a răbufnit la adresa Băncii Mondiale. Raportul pentru pensiile speciale, desființat: „Nu se pricepe”

Banca Mondială propune patru scenarii pentru pensiile de serviciu din sectorul civil: eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau a celor care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem ori opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.

4 scenarii propuse de Banca Mondială pentru eliminarea pensiilor speciale și reforma celor militare

Update 2 martie, ora 07.55. Judecătorul constituțional Augustin Zegrean, fost președinte CCR, a avertizat că pensiile speciale nu pot fi desființate pe baza scenariilor propuse de Banca Mondială.

„Banca Mondială este de domeniul economiei, nu se pricepe la pensii, probabil că ei au plătit pe alții ca să facă aceste recomandări României. Sunt doar recomandări, nu sunt obligatorii. Degeaba încearcă unii politicieni să ne convingă acum că trebuie să facă modificările acestea cu pensiile speciale, care nu sunt speciale, sunt pensii de serviciu. BM nu ne poate da niciun fel de indicații obligatorii. Ei s-au dus la BM că au crezut că astfel o să fie mai credibili.

Aceste recomandări trebuie luate ca atare, și, dacă cineva le citește cu atenție, o să vadă că sunt doar niște principii după care se stabilesc pensiile, principii care se au în vedere în toate țările în care se adoptă legi pentru pensii. Noi nu suntem acum la adoptarea primei legi de pensii. Noi am adoptat multe în 30 de ani și înainte de asta. Și avem destui specialiști care puteau să producă o lege a pensiilor mult mai ieftină decât au făcut aceștia, nici nu au făcut măcar o lege, au dat niște sfaturi. Sfaturi pe care noi le știm foarte bine. Sunt specialiști care nu mai sunt băgați în seamă, dar sunt specialiști care puteau să dea un proiect de lege, nu niste sfaturi.

În ce privește celelalte amenințări că nu o să mai primim banii din PNRR, Comisia Europeană ne obligă să facem aceste solicitări, nici acestea nu sunt prea adevărate, pentru că miniștrii noștri s-au dus la Comisia Europeană și au promis că vor face aceste modificări. Nu le-a cerut nimeni.

Asta s-a întâmplat și când s-au modificat codurile justiției, codul penal, codul de procedură penală, codul de procedură civilă. Și, din păcate, au făcut unele și mai proaste decât cele de dinaintea lor.

Ei (n.r.- Comisia Europeană) nu ne-au trasat această obligatie, noi ne-am obligat că facem, ei și-au notat, uite, românii au zis că fac asta. Din când în când ne întreabă dacă am făcut-o”, a spus Zegrean, miercuri seară, la Realitatea Plus.

Știrea inițială: Raportul de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială – sinteză, făcut, duminică, public de către Ministerul Muncii, arată că aceste scenarii nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.

„Spre deosebire de participanţii la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii şi pot primi un supliment de la bugetul de stat”, potrivit documentului BM.

Ce soluții ar fi pentru România

Un prim scenariu presupune eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii, la o anumită dată. Regula aceasta ar putea fi aplicată şi românilor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.

„Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale. Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”, menţionează raportul.

Raport publicat de Ministerul Muncii

Cel de-al doilea scenariu al Băncii Mondiale ia în calcul îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu. Opţiunea se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate.

„Prin această abordare s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care, la data respectivă, nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, mai spune BM.

Scenariul trei include un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem. Cu alte cuvinte, toţi lucrătorii nou intraţi (după o anumită dată) ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată.

„Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare. Doi lucrători în poziţii identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi”, atrage atenţia Banca Mondială.

Varianta promovată de Guvern

Ultimul scenariu este opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi: „Varianta promovată de Guvern prin L4/2023: considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, a precizat Ministerul Muncii.

Recomandări de la experți

Documentul Băncii Mondiale prevede şi o serie de recomandări, cum ar fi alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Sistemul ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar, o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general, dar și introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget.

„Acesta poate fi etalonat în funcţie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanşat atunci când ponderea suplimentului depăşeşte anumiţi parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depăşeşte cota finanţată din contribuţii şi astfel beneficiul este definit mai mult în funcţie de completare decât de contribuţii). Beneficiile magistraţilor, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu. Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a României” au explicat experţii băncii.