Țările europene s-au pus de acord. Consiliul UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni pentru Rusia. Patriarhul Kiril, scos de pe listă

După ce, miercuri, 1 iunie, Uniunea Europeană a anunțat că Ungaria blochează embargoul asupra petrolului rusesc prin refuzul de a-l sancționa pe liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril, iată că, joi, Consiliul UE a aprobat, cu unele amendamente, cel de-al şaselea pachet de măsuri punitive împotriva Rusiei, afirmă surse politice de la Bruxelles.

Uniunea Europeană a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni pentru Rusia

Noile sancţiuni şi derogările anumitor ţări au fost aprobate în unanimitate de ambasadorii statelor membre UE, au spus oficiali de la Bruxelles, citaţi de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro.

În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, a fost decisă o nouă serie de măsuri împotriva Rusiei, inclusiv reducerea semnificativă a importurilor de petrol.

„Vor fi reduse cu 90% importurile de petrol din Rusia în UE până la sfârşitul anului”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia

Bruxelles a eliminat Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, din sistemul de tranzacţii SWIFT şi a interzis emisia a încă trei posturi de stat rusești. Măsurile au fost aprobate formal, joi, 2 iunie, de Consiliul UE. Acordul blocului comunitar este rezultatul unui compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia, țări care s-au opus propunerii iniţiale a Comisiei Europene de a opri total, în mod etapizat, importurile de petrol din Rusia.

Oficialii europeni nu s-au putut înțelege cu privire la oprirea totală a importurilor de petrol rusesc, așa că au acceptat oprirea importurilor pe cale maritimă. În schimb, livrările prin oleoducte vor continua.

Kiril al Moscovei, scos de pe „lista neagră” a UE

Pe de altă parte, Polonia şi Germania au fost nevoite să ofere garanţii Ungariei, Slovaciei şi Cehiei că, în cazul în care rușii vor opri exporturile pe cale terestră, le vor furniza petrol.

Având în vedere obiecţiile formulate de Ungaria, numele Patriarhului Kiril al Rusiei nu a fost inclus pe „lista neagră” a persoanelor sancţionate de UE. Clericul rus este numit de Occident un „aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin”, devenit „unul dintre principalii susţinători ai agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei”.

Bruxelles îl acuză pe liderul spiritual rus că sprijină invazia Ucrainei și că acționează ca un propagandist pentru regimul lui Vladimir Putin. Într-o predică rostită la începutul lunii mai, Kiril a spus că „Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni” și că „nu vrem să mergem la război”.

Ungaria a susținut, în mod repetat, că este împotriva listei negre, numind-o o problemă de libertate religioasă.