Strămoșii românilor de azi, mai aproape de nordicii blonzi cu ochi albaștri: cum arătau getodacii, de fapt

Izvoarele istorice prezintă informații destul de sărace despre fizionomia celor care au fost cândva strămoșii românilor. Anumite date arată însă că aceștia aveau o înfățișare mai apropiată cu cea a nordicilor.

Istoricii nu au reușit să reconstituie înfățișarea geto-dacilor, din cauza informațiilor puține care putea fi regăsite în scrieri, dar și în elegiile poetului Ovidius, ori sculpturile de pe Columna lui Traian. Cu toate că știința a avansat, aceasta nu poate reproduce fizionomia strămoșilor noștri din cauza faptului că strămoșii noștri își ardeau morții în loc să îi îngroape.

Câteva resturi ale acestora au putut fi găsite în siturile arheologice, fiind însă irelevante pentru antropologi. Astfel, cele mai importante indicii despre cum arătau cei care locuiau cândva pe teritoriul României au fost culese din mărturiile Antichității.

Din acestea reiese că geto-dacii se asemănau fizic cu popoarele care trăiau în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai concret cu sciții, celții și germanii. Astfel, bărbații erau înalți, robuști, cu o culoare deschisă a pielii și ochii albaștri, iar părul blond-roșcat.

„Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rând purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a şi atras numele de comati, „pletoşii”.

La dacii nobili, tarobostes sau pileati, e mai greu de stabilit portul părului din pricina căciuliţei din lână (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor. În orice caz, şi unii şi alţii purtau mustăţi şi barbă bogată, potrivite cu foarfecele”, îi descria Hadrian Daicoviciu, în volumul ”Dacii”, apărut pentru prima dată în 1965, la Editura Ştiinţifică.

Strămoșii românilor semănau izbitor de tare cu nordicii

În lucrarea „Getica – O protoistorie a Daciei” care a fost publicată în anul 1926, academicianul Vasile Pârvan afirma că geto-dacii erau foarte îngrijiți și aveau „atât părul, cât și barba bogate, dar erau potrivite cu foarfecele. Părul era tăiat pe frunte și pe tâmple, iar la spate era potrivit în coamă”.

Unii autori antici afirmau că geto-dacii prezentau tatuaje, în timp ce alții susțineau că aceste desene pe piele erau specifice doar sclavilor lor, însă informațiile în acest sens nu sunt prea bogate și precise pentru a putea reda o idee mai apropiată de realitate.

Femeile geto-dace erau de o frumusețe aparte, cu fețe expresive. Columna lui Traian le înfățișează pe acestea de o anumită măsură, zvelte, înalte și cu un corp puternic. Acestea își purta părul pieptănat pe tâmple și cu cărare pe mijloc, ori strâns la spate într-un coc.