Artefactul rar scos la suprafață la Sarmizegetusa: singura descoperire de acest fel din România

Artefactul rar scos la suprafață la Sarmizegetusa: singura descoperire de acest fel din România

În anul 1955, a fost făcută una din cele mai interesante descoperiri arheologice de pe teritoriul României.

Într-o zi ploioasă, arheologii care lucrau la dezvelirea teraselor IV şi V din Sarmizegetusa Regia au scos la suprafață o serie de artefacte prețioase.

„Trusa medicală am descoperit-o cu ocazia dezvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Civilizaţia geto-dacilor”.

În raportul cercetărilor arheologice din anul 1955, arheologul oferea mai multe detalii despre contextul descoperirii care oferea publicului, potrivit mărturiei sale, dovada cea mai elocventă a existenței unei chirurgii traumatologice la daci.

„În campania din 1955 s-a dezvelit numai aproximativ jumătate din suprafaţa terasei. De pe acum putem spune că pe terasa V avem o locuinţă destul de bine păstrată, de formă rotundă sau ovală, construită din chirpici şi nu din bârne, cum au fost cele de pe terasele II şi IV. Printre obiectele descoperite în această locuinţă de pe terasa V trebuie să menţionăm o trusă. Pe vatra casei au fost descoperite o pensă de bronz, o lamă de cuţit din fier, cinci vase de dimensiuni foarte mici şi o placă formată din cenuşă vulcanică. Toate aceste piese au fost conţinute într-o casetă de lemn, distrusă în incendiul care a pus capăt locuinţei. Din casetă, în afară de cărbune, s-a mai păstrat mânerul îngrijit lucrat din fier şi câteva fragmente din brâul de bronz care înconjura întreaga casetă. Trebuie să menţionăm că toate obiectele au fost găsite grupat, într-un loc, la o distanţă foarte mică unele de altele. Firesc se pune întrebare la ce au servit aceste obiecte”, arăta arheologul Ion Horaţiu Crişan.

trusa medicala dacica
Trusa medicală dacică de la Sarmizegetusa Regia

Trusa chirurgicală a dacilor

Ipoteza prezentată de arheolog a fost că trusa putea fi folosită de un preot dac sau de către un străin venit în Dacia.

„Un greco – roman, fie special chemat, fie fugit din armata romană… Nu este exclus să fie vorba de un sclav făcut prizonier în luptele dacilor cu romanii. Chiar dacă persoana vindecătorului este străină, acest lucru nu diminuează cu nimic valoarea deosebită a acestei descoperiri. Indiferent cine era cel care practica medicina, un fapt rămâne stabilit, şi anume că pe baza acestei descoperiri puteam afirma că dacii aveau cunoştiinţe de terapie şi că practicau o medicină empirică”, afirma Ion Horaţiu Crişan.

Trusa medicală din Sarmizegetusa Regia a fost singura astfel de trusă antică descoperită pe teritoriul României. Ea ar fi putut conţine şi alte ustensile, mai mici, care nu s-au păstrat, preciza I. H. Crişan.

Citește și: