Soluția la foametea globală: reducerea poluării aerului
Plantarea mai multor culturi nu este singura modalitate de a hrăni o populație în creștere. Reducerea poluării aerului ar putea contribui în mare măsură către creșterea producției de culturi, economisind, în același timp, pământ și bani prețios.
Potrivit unei noi cercetări, dacă lumea ar reduce la jumătate emisiile unui singur tip de poluant atmosferic, estimările sugerează că unele culturi de iarnă ar putea produce cu aproximativ 28% mai mult în China și cu până la 10% mai mult în alte părți ale lumii.
Poluanții în cauză sunt oxizii de azot, o familie de gaze invizibile, otrăvitoare, produse de evacuarea mașinilor și emisiile industriale care includ dioxidul de azot.
Emisiile de oxid de azot sunt unii dintre cei mai răspândiți poluanți ai aerului din lume și se bănuiește că, dacă plantele sunt expuse la niveluri mai mari ale acestor gaze, frunzele lor pot fi deteriorate și creșterea lor poate fi oprită, deși experții încă nu își dau seama exact cum. În același timp, oxizii de azot sunt, de asemenea, precursori ai formării de ozon și aerosoli mici în atmosferă, care pot diminua lumina soarelui și, la rândul lor, pot reduce productivitatea culturilor.
Anul trecut, cercetările unora dintre aceiași autori au descoperit că reducerile de ozon, particule în suspensie, dioxid de azot și dioxid de sulf au determinat o creștere cu 20% a producției de porumb și soia în Statele Unite între 1999 și 2019.
Aceasta înseamnă aproximativ 5 miliarde de dolari SUA de recolte economisite în fiecare an, prin reducerea a doar patru tipuri de poluanți ai aerului.
Reducerea poluării aerului, mai importantă decât oricând
Dioxidul de azot este unul dintre poluanții mai ușor de măsurat la nivel regional și de comparat direct cu creșterea culturilor. Atunci când este emis în atmosferă, dioxidul de azot interacționează cu lumina ultravioletă într-un mod ușor de detectat de sateliți.
„Oxizii de azot sunt invizibili pentru oameni, dar noii sateliți au reușit să îi cartografieze cu o precizie incredibil de mare”, explică ecologistul agricol David Lobell de la Universitatea Stanford.
„Deoarece putem măsura și producția de culturi din spațiu, acest lucru a deschis șansa de a ne îmbunătăți rapid cunoștințele despre modul în care aceste gaze afectează agricultura în diferite regiuni”.
Comparând emisiile de dioxid de azot din diferite regiuni ale lumii cu verdeața terenurilor cultivate, echipa a găsit un efect negativ constant.
Pierderea de verdeață a fost vizibilă mai ales în China și pentru culturile de iarnă, cum ar fi grâul. Folosind această corelație, cercetătorii estimează că reducerea emisiilor de dioxid de azot cu 50 la sută ar îmbunătăți randamentul culturilor de iarnă în China cu aproximativ 28 la sută. Vara, recoltele s-ar putea îmbunătăți cu 16%.
De asemenea, în India, cercetătorii prevăd că reducerile de dioxid de azot ar putea crește randamentul culturilor cu până la 8% iarna și cu 6% vara. Între timp, în Europa de Vest, recoltele pentru culturile de vară și de iarnă ar putea crește cu 10 la sută.
Când ratele de producție fluctuează de obicei în jurul unui procent în fiecare an, efectele reducerii poluării aerului ar putea fi imense pentru unele părți ale lumii.