Scumpirea energiei este doar primul pas: ce se mai scumpește în România, de când

Urmează un an foarte dificil din punct de vedere financiar pentru români. Scumpirea energiei va avea ramificații foarte costisitoare pe o serie stufoasă de planuri. Energia duce la îngrășăminte mai scumpe, iar acestea din urmă se reflectă în creșterea prețului la alimente.

Criza energetică are repercusiuni în întreaga Europă, nu doar în România. Într-o perioadă în care fermierii europeni se pregătesc să împrăștie îngrășăminte pe câmp, prețurile la azot amplificate de scumpirile la energie îi forțează pe aceștia să limiteze cantitățile folosite și, mai mult decât atât, să împingă scumpirile mai departe în lanțul alimentar. 

Alimentele în 2022, mai scumpe ca niciodată

Conform analizei realizate de Bloomberg pe marginea subiectului, criza actuală este o premieră pentru cultivatorii de porumb și grâu. Aceștia nu s-au mai confruntat cu o criză a îngrășămintelor alimentată concomitent de scumpirea energiilor, restricții la export și sancțiuni comerciale. Ca referință, la ora actuală, costă mai mult să cumperi îngrășămintele necesare pentru culturile de iarnă, iar soluțiile pentru agricultorii efectivi nu sunt multe. Cel mai probabil, fermierii vor ajunge să planteze mai puține culturi de primăvară. În contextul în care acestea sunt responsabile de o treime din producția de cereale a Europei, situația nu este deloc optimistă.

Dincolo de scumpiri, însă, problema și mai gravă este scăderea producției, realitate care s-a resimțit și la Azomureș. Gigantul autohton a decis, pur și simplu, să oprească producția din cauza scumpirilor energetice. ”Cumulat cu lipsa de îngrăşăminte importate, impactul va fi resimţit mai puternic. Culturile vor avea de suferit în termeni de calitate şi cantitate”, spune producătorul român de îngrăşăminte Azomureş, care se numără printre firmele care şi-au redus producţia.

Astfel, analiștii VTB Capital estimează că Europa se va confrunta cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul său anual de îngrășăminte pe bază de azot în primul semestru.

În final, posibilitățile sunt două și ambele se reflectă în scumpiri ale alimentelor. Fie vor folosi fermierii îngrășăminte mai scumpe și vor transpune prețul suplimentar în costul alimentelor, fie vor folosi îngrășăminte mai puține, va scădea randamentul, producția, iar prețul alimentelor va crește din cauza indisponibilității.

”Dacă vom avea o seceta la finele lunii aprilie sau mai, efectele ar putea fi chiar mai devastatoare pentru că azotul ajută plantele să supravieţuiască unor zile secetoase”, a explicat economistul Gyorgy Rasko.