Săptămâna de lucru de patru zile în România, mai aproape de realitate: ce spune legea, ce trebuie să faci

Tot mai multe țări încep să cocheteze cu implementarea la scară largă a săptămânii de lucru de patru zile. În România, s-au făcut deja mai multe proceduri legislative cu acest scop, dar decizia finală cadă, în egală măsură, pe angajatori și pe pretențiile angajaților.

Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia sunt doar câteva țări care au testat deja săptămâna de lucru de patru zile sau iau foarte serios în calcul implementarea ei. În Islanda, de exemplu, primele teste în acest sens au fost realizate încă din 2015.

Deși experimentele cu săptămâna de lucru de patru zile au luat mai multe forme de-a lungul anilor, varianta cea mai fezabilă și care are mari șanse să fie adoptată și în România, cel puțin de către unii angajatori, este următoarea. În loc să lucrezi 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, vei lucra 10 ore pe zi, patru zile pe săptămână. Practic, numărul de ore lucrate nu se schimbă, vorbim tot de 40 de ore, dar vei avea în permanență un weekend prelungit.

Săptămâna de lucru de patru zile, în legislația din România

Un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii a fost înregistrat la Senat, iar acesta introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să poată stabili de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus. Pe marginea acestui efort legislativ, reprezentanții EY România au publicat și un comunicat.

„Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în 4 zile lucrătoare și acordarea a 3 zile libere.

Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat”, se arată într-un comunicat EY, citat de Mediafax.

Cu alte cuvinte, legislația autohtonă permite acest nivel de flexibilitate a programului muncii. Ține doar de angajați și angajatori să ajungă la un consens. Va fi interesant de observat și cât mai avem de așteptat până când astfel de locuri de muncă se vor regăsi pe internet.