S-a dat legea și este obligatoriu în toată România, se lasă cu amenzi: ce se întâmplă cu reciclarea, colectarea separată

România este pe penultimul loc la nivel european când vine vorba de reciclare. Aproape toți românii ignoră cu entuziasm problema protejării mediului înconjurător și nu ajută în acest sens nici măsurile adoptate de autorități sau lipsa sancțiunilor. Lucrurile pare însă să se îndrepte, cel puțin în teorie.

Până în 2025, autoritățile administrației publice locale au noi obligații în gestionarea deșeurilor, potrivit unui proiect legislativ adoptat în urmă cu câteva zile. Pe lângă obligativitatea implementării unui sistem de colectarea separată a bio-deșeurilor, care exista deja, autoritățile trebuie să introducă un mecanism de colectare separată a deșeurilor textile și a celor periculoase.

Cel mai important aspect vizează însă oamenii de rând, românii vor fi sancționați cu plata unui tarif de două până la trei ori mai mare, față de tariful normal la taxei de salubrizare, dacă nu respectă noile practici de reciclare.

Ce spune legea, ce s-a schimbat pentru români și devine obligatoriu în România

Noile particularități ale procesului de reciclare pe meleaguri mioritice au fost definite prin OUG 133/2022, publicată deja în Monitorul Oficial. Prevederile legate de gestionarea deșeurilor municipale adoptate acum sunt prevăzute în Programul Național de Redresare și Reziliență agreat cu Comisia Europeană.

Printre schimbările semnificative introduse cu această ocazie care au fost identificate de avocatnet.ro, se numără:

• o nouă activitate de colectare separată a fracțiunilor de deșeuri municipale, prin centre de colectare cu aport voluntar, la care utilizatorii pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile reciclabile, deșeurile voluminoase, anvelopele uzate, deșeurile de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale;
• implementarea unui sistem de colectare separată a bio-deșeurilor;
• implementarea, până la 1 ianuarie 2025, a sistemului de colectare separată a deșeurilor textile;
• implementarea, până la 1 ianuarie 2025, a sistemului de colectare separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere;
• organizarea colectării separate a deșeurilor voluminoase, a celor de echipamente electrice și electronice, de baterii și acumulatori, anvelopelor uzate și a altor tipuri de deșeuri prin centrele de colectare prin aport voluntar al utilizatorilor și/sau campanii periodice de colectare;
• reglementarea nivelului maxim al taxei de salubrizare aplicată utilizatorilor care nu separă corect deșeurile, respectiv utilizatorilor care refuză încheierea contractului de prestări servicii de salubrizare cu operatorul, de până la 2 ori, respectiv de până la 3 ori față de nivelul taxei de salubrizare stabilite pentru utilizatorii care separă corect deșeurile;

În nota de fundamentare a efortului legislativ se detaliază și motivele pentru care o reinventare a legii legată de reciclare este necesară în România.

„Gestionarea deșeurilor municipale reprezintă o prioritate strategică la nivel național (…) Cu toate acestea, conform ultimului «Raport de țară» publicat pe 27 februarie 2019 «sistemul de gestionare a deșeurilor este subdezvoltat. Principalele probleme constau în colectarea separată insuficientă, lipsa de stimulente economice pentru a renunța la depozitare, scheme ineficiente de răspundere a producătorilor pentru ambalaje, lipsa de infrastructură și investiții în proiecte aflate pe trepte mai înalte ale ierarhiei deșeurilor, precum și lipsa de capacitate administrativă și de angajament din partea cetățenilor» (…)

România este unul dintre statele membre cu cel mai mare risc de neîndeplinire a țintelor din Directiva cadru deșeuri având în vedere că înregistrează în continuare o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale de 14% (7% reciclare materială și 7% compostare) și o rată foarte ridicată de depozitare a deșeurilor, de 70 % conform datelor Eurostat din 2017, în timp ce media UE este de 45% rata de reciclare și 24% rata de depozitare (…)”