Rusia mută echipament militar la granița Finlandei, după anunțul țării că va adera la NATO

Arme grele rusești, inclusiv sisteme de rachete, au fost văzute îndreptându-se spre granița cu Finlanda, la câteva ore după ce Rusia și-a avertizat vecinul din nord să nu adere la NATO. Un videoclip neconfirmat încărcat aseară pare să arate două sisteme rusești de apărare de coastă de rachete care se deplasează de-a lungul unui drum de pe partea rusă a graniței care duce la Helsinki.

Echipament militar rusesc la granița Finlandei

Sistemele de rachete, care au fost văzute trecând pe lângă un indicator către capitala finlandeză, sunt considerate a fi sistemul mobil de apărare de coastă K-300P Bastion-P, conceput pentru a elimina navele de suprafață până la și inclusiv grupurile de luptă de portavioane.

Desfășurarea Rusiei are loc în timp ce prim-ministrul finlandez Sanna Marin a spus că se așteaptă ca guvernul ei „să încheie discuția înainte de mijlocul verii” cu privire la cererea de aderare la NATO.

Sondajele de opinie recente ale unei companii finlandeze de cercetare de piață au arătat că 84% dintre finlandezi consideră Rusia o „amenințare militară semnificativă”, în creștere cu 25% față de anul trecut.

Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat eufemistic că această mișcare „nu va îmbunătăți” situația securității în Europa, iar parlamentarul de la Moscova Vladimir Dzhabarov a adăugat mai direct că ar însemna „distrugerea țării”.

„Am spus în repetate rânduri că alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare și extinderea ei ulterioară nu va aduce stabilitate continentului european”, a spus Peskov, potrivit Daily Mail.

NATO a anunțat ieri că două grupuri navale multinaționale de șaisprezece nave conduse de Marina Regală Olandeză vor patrula coastele Mării Baltice ale unor membri precum Polonia și Estonia pentru a „menține o capacitate defensivă credibilă și capabilă”.

Finlanda, împreună cu Suedia vecină, a evitat din istorie aderarea la NATO, în ciuda alinierii strânse cu Occidentul, într-un efort de a nu provoca Rusia. Dar țara scandinavă împarte o graniță lungă de 830 de mile cu Rusia și a fost tulburată de invazia Ucrainei de către Putin, fiind invadată și înainte de Uniunea Sovietică în 1939.

Între timp, partidul de guvernământ al Suediei a început în mod oficial să dezbată ieri posibilitatea de a lansa o cerere de aderare, o mișcare care ar semnala o inversare completă a rolului în politica regatului scandinav, care a rămas neutru din punct de vedere militar de decenii.

Social-democrații din SUedia s-au opus aderării la NATO

Secretarul de partid, Tobias Baudin, a declarat presei locale că revizuirea NATO ar trebui să fie finalizată în următoarele câteva luni.

„Când Rusia a invadat Ucraina, poziția de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, a spus partidul într-un comunicat.

În Suedia, social-democrații de centru-stânga la guvernare s-au opus istoric aderării la NATO, dar conflictul de peste șase săptămâni din Ucraina a reaprins dezbaterea în regatul scandinav.

O inversare a politicii partidului, care a condus timp de 40 de ani neîntrerupt între anii 1930 și 1970, ar fi istorică și ar putea deschide calea pentru ca Suedia să solicite aderarea la NATO.

Se spune că partidul, condus de prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, ar fi început astăzi să discute despre posibilitatea aderării la NATO, problema care se așteaptă să fie centrală pentru alegerile parlamentare programate pentru 11 septembrie.

Suedia este oficial nealiniată din punct de vedere militar, deși este partener NATO, abandonându-și poziția de strictă neutralitate după încheierea Războiului Rece.