Românii care au bălegar la țară au dat lovitura: comoara din fundul curții te scoate din sărăcie

Fermierii noștri renunță la îngrășămintele chimice, din cauza scumpirilor, și se îndreaptă către cel tradițional – bălegarul.

Cine are acum bălegar acasă deține o avere. Fermierii caută cu disperare îngrășământ natural, care să îl suplinească pe cel din comerț.

De prețurile îngrășămintelor chimice puțini agricultori de-ai noștri își mai permit să se atingă. Inflația și-a spus cuvântul, iar costurile au explodat. Fermierii spun că aceste achiziții îi pot băga în faliment, motiv pentru care au renunțat la ele.

Doar că fără îngrășământ cultura e aproape compromisă sau e departe de randamentele pe care le dă când este îmbunătățită astfel.

Tocmai de aceea, se revine la agricultura tradițională, așa cum făceau cândva bunicii și străbunicii noștri.

Cine s-ar fi gândit că bunică-ta are o avere în „fundul curții”?

Bălegarul este acum considerat a fi o soluție cu adevărat salvatoare, doar că nu toți fermierii au, așa că e la mare căutare, dacă îl pui la vânzare. Fermierii nu prea vând în această perioadă bălegar, ci țin cu dinții de el, cel mult împrumută vreun alt prieten sau vecin tot fermier.

Pe de altă parte, chiar dacă n-ai bălegar de vânzare, tot ai și tu ceva de câștigat din toată această situație. Dacă fermierii nu mai folosesc substanțe chimice pentru culturile lor, asta înseamnă că vom avea parte de alimente bio, mai sănătoase și naturale. Practic, actuala criză inflaționistă ne poate scăpa de toxicitatea unor alimente pe care le consumam înainte.

„N-aş putea spune cât la sută din agricultura românească este ecologică, pentru că o mare parte din fermele României sunt fermele de pe lângă casă, care nu sunt înregistrate la APIA şi nu iau subvenţii, dar sunt bio, pentru că acei oameni nu folosesc nicio substanţă. Cred că procentul de produse bio româneşti este mult mai mare decât în statisticile oficiale.

Ne pregătim şi avem o perspectivă de creştere în perioada următoare, în concordanţă cu solicitările Comisiei Europene. La momentul actual aşteptăm un feed-back din partea Comisiei Europene pe ce am trimis noi ca date să vedem dacă vor rămâne acestea sau dacă ţinta va deveni mai ambiţioasă”, explică Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.