Pasiunea pentru jocurile video, un nou sport oficial în România: ce spune legea
Legea educaţiei fizice şi sportului urmează să fie modificată în sensul introducerii sporturilor electronice printre activităţile considerate ramuri sportive.
În România, activitatea industriei dezvoltatoare de jocuri care stă la baza E-Sports este evaluată la o valoare de piaţă peste 220.000.000 de euro, iar valoarea cumulativă a premiilor din competiţiile şi evenimentele de E-Sports este de peste 2.000.000 lei, la nivelul acestui an, arată reprezentanţi ai iniţiatorilor.
„România este una dintre cele mai active ţări din sfera sporturilor electronice (E-Sports), iar în jurul acestei industrii s-a dezvoltat un sistem complex: de la înfiinţarea de cluburi sportive, organizarea de competiţii şi echipe de jucători profesionişti până la crearea de noi locuri de muncă şi apariţia unor calificări specifice industriei. Astfel, la nivel naţional există peste 8.000 de jucători amatori şi profesionişti, aproximativ 50 de cluburi, 4 competiţii naţionale, 10 manageri, 50 administratori, 80 designeri, 15 social-media manageri, 15 antreprenori, 20 de analişti şi o serie de influenceri care lucrează în industria E-Sports. În acest moment, activitatea industriei dezvoltatoare de jocuri din România, care stă la baza E-Sports, este evaluată la o valoare de piaţă peste 220.000.000 de euro, iar valoarea cumulativă a premiilor din competiţiile şi evenimentele de E-Sports este de peste 2.000.000 lei, la nivelul acestui an. Parte a unei industrii mult mai mari, cea a gaming-ului, universul E-Sports este aşteptat să atingă o cifră de afaceri de aproape 2 miliarde de euro anul acesta, la nivel global”, se arată în comunicatul Tineretului Naţional Liberal.
Ce spun inițiatorii proiectului
Preşedintele organizaţiei, Mara Mareş, declară că proiectul legislativ „a ajuns să fie introdus în circuitul parlamentar după ce a parcurs multiple etape de studiu, analiză, dezbatere şi consultare cu reprezentanţii pieţei şi industriei de gaming din România, cu reprezentanţi ai Ministerului Sportului, cu colegii din parlament şi din guvern.”
Unul dintre iniţiatorii proiectului deputatul Alin Ignat, afirmă, la rândul său, că legea oferă un statut legal jucătorilor, cluburilor şi organizatorilor de competiţii de gaming, „fără a implica vreun cost pentru bugetul de stat”.
„Într-o lume puternic digitalizată, este firesc ca relaţia dintre clubul sportiv angajator şi jucătorul angajat să devină o relaţie normată de muncă, de tip angajator-angajat, ceea ce înseamnă că jucătorii de sporturi electronice vor putea fi plătiţi pentru activitatea pe care o derulează, fără a mai fi nevoie să fie încadraţi ca asistent-manageri ori ca făcând muncă de secretariat. Această schimbare le va permite să acumuleze experienţă, pe baza căreia vor putea participa la competiţii internaţionale de E-Sports, unde vor putea reprezenta România”, declară Alin Ignat.
„Prin această recunoaştere, România va fi printre primele ţări din Uniunea Europeană în acest demers şi va deschide drumul către un adevărat hub în domeniul sporturilor electronice în Europa, prin punerea României pe harta competiţiilor internaţionale de înalt nivel şi înfiinţarea unei echipe naţionale de jucători profesionişti care să reprezinte ţara la competiţiile internaţionale şi olimpiade. Mai mult, statul român va încuraja tinerii pasionaţi de acest tip de sport să îşi dezvolte competenţele şi să performeze printr-o carieră sportivă de viitor, în condiţiile în care sporturile electronice sunt în plină expansiune globală”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.