Notificările de la aplicații, principala sursă de stres: cum „repari” un creier surmenat

Cu toate că telefoanele smart ne ajută mult în viața de zi cu zi, ele pot deveni și o sursă constantă de stres.

În mare parte, principala sursă de stres este dată de notificările care vin de la aplicațiile pe care le ai instalate pe telefonul tău mobil.

În plus, o persoană obișnuită își verifică telefonul de aproximativ 85 de ori pe zi, la aproximativ 15 minute, în medie. Evident, acest lucru nu face altceva decât să-ți distragă atenția de la lucrurile cu adevărat importante în viață – da, chiar și de la job.

Gândește-te, spre exemplu, că lucrezi la ceva important care necesită toată atenția ta și ești constant deranjat de beep-uri sau vibrații. Fără să-ți dai seama, te vei trezi cât ai zice „notificare” în situația în care să devii cu adevărat stresat.

Cum rezolvi situația, ce e de făcut

Oricât de dependent de telefonul tău mobil ai fi, trebuie să înțelegi că este necesar să-i dai creierului tău o pauză de la el.

Desigur, pe telefon ai absolut toată viața: legătura cu prietenii și familia, fotografiile, contul bancar, e-mail-ul, etc. Însă, hai să fim serioși, nu „moare” nimeni dacă, preț de o oră-două pe zi alegi să te deconectezi cu o plimbare în natură.

În plus, dacă aplicațiile de pe telefonul tău fac prea multă „gălăgie” și, poate și mai impotant, prea des, ai putea să le restricționezi pe cele care nu prezintă importanță majoră.

Spre exemplu, nu ai niciun motiv să ții o aplicație de tipul Bolt sau Glovo activă pe notificări, dar lista poate continua. Tot ce trebuie să faci este să reperezi care sunt aplicațiile care vrei să te notifice și să tai permisiunile tuturor celorlalte pe care nu le folosești decât din când în când. Pe sistemul: nu sunați la ușă, ies eu din când în când.

Apoi, seara, ai putea activa sistemul „nu deranjați” care limitează accesul tuturor aplicațiilor (inclusiv apelurilor), cu excepția celor selectate de tine.

Nu în ultimul rând, pentru că în teorie sună bine, însă practica ne omoară, introdu în ecuație și un pic de voință: creierul tău îți va mulțumi.