Marea păcăleală cu pensiile private Pilon 2: cum sunt românii păcăliți că au o sumă în cont, când, de fapt, în realitate au bani mai puțini

Avem aproape opt milioane de români care contribuie lunar la Pilonul 2 de pensii private. Ei bine, toți acești oameni trebuie să afle care este, de fapt, situația lor financiară exactă și e foarte probabil să fie surprinși într-o manieră cât se poate de neplăcută de cifrele pe care le vom prezenta mai jos.

Cifrele acestea nu ne aparțin, ci au fost dezvăluite de o amplă și generalizată cercetare care poartă denumirea „Long term and pension savings – The real return”, studiul fiind realizat de Better Finance, Federația Europeană a Investitorilor și Utilizator de Servicii Financiare.

Ei bine, specialiștii care au făcut calcule aprofundate, relatează faptul că, după ajustarea la nivelul inflaţiei, fondurile de pensii administrate privat au obţinut, în medie, 2.04% (calculat în euro, cumulat 132%) iar fondurile facultative -1% (calculat în euro, cumulat -14%).

Conform specialiștilor ce au semnat studiul în cauză, trebuie totuși menționat că aceste rezultate nete pozitive au fost influențate favorabil de faptul că, în momentul crizei financiare din 2008, fondurile de pensii din România erau la început, astfel încât corecțiile majore ale piețelor le-au afectat într-o foarte mică măsură.

S-au făcut calcule clare și totul a ieșit la iveală

Cel mai important aspect pe care specialiștii în subliniază în cadrul acestei cercetări de specialitate este acela că, potrivit calculelor lor, câștigul real obținut anual de administratorii de fonduri pentru participanții la sistem reprezintă mai puțin de jumătate din câștigul nominal.

„De-a lungul anilor, efectul cumulat al inflației în UE27 a făcut ca 100 EUR în 2000 să aibă o valoare de doar 64 EUR până în 2021″, mai subliniază analiștii, care atrag atenția asupra randamentelor nete reale prea adesea slabe.

„Mult mai dăunătoare decât inflația pentru economisii din UE este „reprimarea financiară”. Acesta este modul în care economiștii numesc politicile publice care canalizează economiile către finanțarea guvernamentală și se asigură că ratele dobânzilor nominale sunt menținute sub sau mult sub ratele inflației.

Amploarea represiunii financiare poate fi ilustrată prin diferența dintre inflație și rata dobânzii nominale a Băncii Centrale.

În ultimii zece ani, UE a intrat într-o eră a represiunii financiare, care atinge cote istorice în acest an”, mai avertizează aceștia.