Mâncarea românilor, mai mult de la export: cum am rămas fără carne de porc, zahăr, unt

Într-o lume ideală, românii ar mânca în mod exclusiv mâncare românească, măcar atunci când vorbim de alimente de bază. Din păcate, puterea noastră de producție a scăzut atât de mult, încât până și carnea de porc ne-o luăm de la import.

Începe să fie din ce în ce mai complicat să ai o alimentație sănătoasă în România, bazată pe produse locale, animale crescute în ferme românești și unt de la vaci crescute pe pășunile patriei. Din păcate, singurele domenii la care facem performanță și producem mai mult decât consumăm sunt cerealele, varza, carnea de oaie și de capră. În rest, existența noastră depinde de importuri.

Indiferent dacă dai vina pe pesta porcină sau pe lipsa subvențiilor de la stat, un lucru este sigur. În ultimii cinci ani, s-au înregistrat scăderi fabuloase ale producției în raportul cu consumul la zahăr și carne de porc.

România, o rușine în Europa

Partea bună este că avem 13,5 milioane de hectare destinate agriculturii, conform Eurostat. Partea proastă este că fie le exploatăm ineficient și prost, fie puțin și bine. Nu de alta, dar producția internă acoperă cerințele de consum ale populației doar în cazul a șase produse agroalimentare, conform INS. Din această categorie fac parte cereale ( grad de autosuficiență de 155,6%), grâu și secară (grad de autosuficiență de 165,2%), porumb (grad de autosuficiență de 151,2%), alte cereale (grad de autosuficiență de 162%), varză (grad de autosuficiență de 100,5%) și carne de oaie și capră (grad de autosuficiență de 112,2%).

În rest, țara noastră este dependentă de importuri, în procente mai mici sau mai mari. Problema este că unele sectoare în care suntem pe minus sunt vitale pentru economie. Ca referință, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care din 2017 pe teritoriul țării există focare de pestă porcină africană.

Pentru context, în 2015, spre exemplu, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum de 31,3 kg pe cap de locuitor, în medie, pe an. În 2020, în România s-au consumat în medie 37,3 kg de carne și preparate din carne de porc pe cap de locuitor, dar creșterea cu 19% a consumului nu justifică în totalitatea scăderea cu 14,7 puncte a gradului de aprovizionare.

Cea mai gravă situație este la zahăr și produse din zahăr, unde doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit anul trecut din producția locală, comparativ 100,6% în 2015. Această problemă gravă a survenit în contextul în care consumul a rămas același, vorbim tot de 25 de kilograme de zahăr anual pe cap de locuitor, în medie.

Alte probleme de autosuficiență vizavi de alimentația românilor sunt listate mai jos:

• 70,4% la tomate vs 73,9% în 2015
• 79,65 la ceapă uscată vs 82,5% în 2015
• 70,5% la rădăcinoase vs 73,7% în 2015
• 77,2% la diverse legume vs 85,2% în 2015
• 90,9% la pepeni vs 95,1% în 2015
• 75,8% la leguminoase boabe vs 80% la leguminoase boabe
• 68,5% la fructe și produse de fructe în general
• 86,8% la mere
• 92,7% la struguri
• 97,2% la prune
• 92,6% la cireșe și vișine
• 18% piersici și nectarine