Implanturile pe creier create de Elon Musk, sub reflector: de ce sunt îngrijorați experții
Printre numeroasele companii deținute de cel mai bogat om din lume, se numără și Neuralink. Cu ajutorul ei, Elon Musk speră să creeze implanturi cerebrale cu o serie stufoasă de aplicații. Oamenii de știință nu sunt însă foarte optimiști.
Neuralink este o companie cu o vechime importantă pe piață, dar până la ora actuală, părea mai degrabă materializarea unui concept futurist departe de a fi materializat în lumea reală. Elon Musk tocmai a făcut un anunț prin care atrage atenția să viitorul imaginat de el este un pic mai aproape decât se aștepta cineva. Șeful Neuralink, Tesla și SpaceX a dezvăluit că este în căutarea unui director pentru studii clinice pe oameni. Practic, vrea să înceapă experimentele cu implanturi cerebrale și pe persoane obișnuite, nu doar pe animale.
Elon Musk creează îngrijorare în comunitatea științifică
Când Elon Musk a creat Neuralink și a început să lucreze la implanturi cerebrale, scopul său a fost de a le realiza pentru persoane paralizate complet. Ideea era de a le oferi acestora un mecanism facil prin care să interacționeze cu interfețe computerizate, PC sau telefoane mobile. Pentru că vorbim de Musk, miliardarul s-a aruncat și la un scenariu extrem când a vorbit de implanturile sale pe creier și a detaliat un moment în care omenirea va putea atinge o stare de simbioză cu inteligența artificială, în așa fel încât ”să nu fie lăsată în urmă” de mașini.
Mai mulți experți în etică medicală și-au exprimat îngrijorarea pe marginea subiectului și au atras atenția asupra unor potențiale probleme. „Sunt produse extrem de nişate”,spune L. Syd Johnson, de la centrul de bioetică al SUNY Upstate Medical University, precizând că, dacă ar fi concepute în mod real pentru persoane paralizate, ar fi o piaţă mică şi incredibil de scumpă. Cu alte cuvinte, o mână de oameni și-ar permite să profite de ele.
În cazul în care Neuralink ar avea ca „obiectiv suprem” folosirea datelor extrase din creier pentru crearea altor dispozitive sau în alte scopuri, precum conducerea unui autoturism Tesla, atunci ar exista o piaţă mai mare. Pe de altă parte, s-ar amplifica riscul exploatării comerciale a persoanelor vulnerabile, ce ar fi expuse unor experimente riscante.
„Am observat că, în acest domeniu, suntem foarte eficienţi în a le implanta. Dar, dacă ceva merge rău, nu avem tehnologia de a le explanta”, eventual fără a provoca daune creierului, și-a exprimat îngrijorarea Laura Cabrera, cercetător în neuroetică la Penn State. Printre alte potenţiale probleme semnalate de cercetătorii americani, se numără și situația legată de ce se întâmplă cu datele din creierul pacientului dacă compania dă faliment sau e vândută, dar cu pacienţii, dacă testele eşuează.
Nu este exclusă nici posibilitatea virusării acelui implant, într-o manieră similară cu un computer tradițional. Diferența față de un PC virusat este că, momentan, nu e clar dacă înțelegem atât de bine creierul uman, încât să reparăm eventual daune. Furtul de informații este o altă posibilitate ce ridică probleme de etică. „Creierul nostru este ultimul nostru bastion al libertăţii, refugiul ultim pentru intimitate”, a spus dr. Nita Farahany, cercetător în tehnologiile emergente la Duke University School of Law, care, la fel ca unii dintre colegii săi, a găsit elemente ale progresului Neuralink ca fiind „palpitante”, conform Futurism.com.