Fosilele unei păduri tropicale preistorice se ascund în stâncile ruginite din Australia

Zonele de la sute de mile nord-vest de Sydney sunt dominate de ierburi și copaci spinoși. Dar oamenii de știință au descoperit recent că unele dintre rocile ruginite ale zonei ascund urme ale pădurilor tropicale luxuriante care acopereau zona în urmă cu 15 milioane de ani, în timpul Miocenului. Iată ce secrete ascund fosilele găsite.

Zona, McGraths Flat, nu este singurul depozit miocen al Australiei, dar aceste noi fosile sunt un avantaj paleontologic datorită conservării lor rafinate. De-a lungul ultimilor trei ani, paleontologii au excavat flori, insecte și chiar o pană de pasăre.

Descoperirile oamenilor de știință, publicate în Science Advances, ajută la reconstrucția în detaliu a pădurii tropicale miocene din Australia, iar situl „deschide o zonă cu totul nouă de explorare pentru paleontologia australiană”, a spus Scott Hocknull, un paleontolog la Muzeul Queensland.

În urmă cu cincisprezece milioane de ani, un râu a străbătut jungla, lăsând în urma lui un lac – Oxbow (cunoscut sub numele de Billabong în Australia), la McGraths Flat. Aproape lipsită de oxigen, această piscină stagnantă a permis acumularea materialului vegetal și a carcaselor de animale. Pe măsură ce scurgerea bogată în fier din munții de bazalt din apropiere s-a infiltrat acolo, pH-ul scăzut a făcut ca fierul să precipite și să încapsuleze materialul organic. Ca rezultat, fosilele de la McGraths Flat sunt păstrate într-un mineral dens, bogat în fier, cunoscut sub numele de goethit.

Fosilele sunt bine conservate

Această metodă de fosilizare este neobișnuită, a spus Dr. Hocknull. Deoarece fosilele de calitate se găsesc rar în zăcămintele de fier, paleontologii le trec adesea cu vederea. Cu toate acestea, fosilele de la McGraths Flat ilustrează faptul că goethitul, care este comun în Australia, poate produce fosile remarcabile.

Datorită originilor lor, multe dintre fosilele de la McGraths Flat strălucesc metalic. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, libelule și viespi parazite. Și multe sunt conservate remarcabil – unele muște antice au detalii ale ochilor lor.

Situl a produs, de asemenea, mai mult de o duzină de arahnide arhaice. În timp ce insectele au exoschelete robuste, Michael Frese, virolog și paleontolog la Universitatea din Canberra și coautor al studiului, aseamănă păianjenii cu „pungi spongioase de lichid”. Drept urmare, înregistrarea fosilelor de păianjeni din Australia era aproape inexistentă înainte de McGraths Flat.

Fosilele sunt atât de bine conservate încât paleontologii au putut observa relațiile dintre specii – ceva care este adesea dificil de analizat din siturile de fosile, potrivit lui Matthew McCurry, curatorul de paleontologie la Muzeul Australian și autorul principal al studiului. De exemplu, echipa a observat paraziți fixați pe coada unui pește și un nematod care se infiltrase într-un gândac longhorn.