Facturile la energie ale românilor, între una caldă și una rece: suntem pe primul loc în Europa
Românii se dau peste cap pentru a reuși să-și plătească facturile la energie electrică și gaze naturale. Scumpirile sunt terifiante, iar situația din aprilie, când vor fi eliminate toate practicile de plafonare și compensare vor fi și mai terifiante.
Cu toate acestea, față de alte țări din Uniunea Europeană, România și Estonia se află într-o poziție privilegiată. Cele două țări sunt cele mai puțin dependente de importurile de energie, comparativ cu celelalte. Ca referință, per ansamblu, Uniunea Europeană a importat nu mai puțin de 57,5% din energia pe care a consumat-o în anul 2020. Partea bună este că respectiva valoare este cu 3% mai mică față de 2019. Partea și mai bună este România pare să fie dintre cele mai puțin dependente de această practică, conform analizei realizate de Institutul European de Statistică.
Europa, dependentă de import energetic
În țări precum Malta, Cipru și Luxemburg, importul de energie gravitează în jurul valorii de 90%. În Estonia, țara de pe ultimul loc la acest capitol, valoarea de import este de 10,52%. În România, cu 28,2%, nu stăm deloc rău, mai ales că trendul la acest capitol pare să fie unul descendent.
În timp ce în Estonia a crescut de la 4,83% în 2019 până la 10,52% în 2020, în România, a scăzut cu 3% în aceeași unitate de timp. În același context, Eurostat atrage atenția asupra faptului că, la nivelul UE, reducerea dependenței de importurile de energie este rezultatul unui declin cu 12,6% al importurilor de energie precum și al reducerii producției de energie primară, schimbări care au avut legătură cu cererea limitată în contextul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, dar și a crize economice care a urmat în majoritatea țărilor europene.
La capitolul surse de energie, țările din UE optează pentru un mix de combustibil. Petrolul și produsele petroliere sunt responsabile de 34,5% din tota, în timp ce gazele naturale gravitează în jurul a 23,7%. Rata de dependență de import în cazul țițeiului brut a fost cea mai mare din toate tipurile de combustibil și a scăzut doar ușor de la 96,8% în 2019 până la 96,2% în 2020. Pe de altă parte, tot în decursul unui an, importul de gaze naturale a scăzut cu șase puncte procentuale, până la 83,6% în 2020.