De ce pleacă românii peste hotare, de fapt: nu salariile „le stau în gât”, alta e problema noastră

De ani de zile, România se confruntă cu un adevărat exod al muncitorilor, dar și al creierelor, așa cum este cunoscut fenomenul prin care conaționalii noștri pleacă peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, fie că sunt simpli muncitori sau oameni creativi cu înalte calificări.

Deși am fi tentați să credem că doar banii sunt principala lor problemă, nu prea este deloc așa. Când o persoană decide să facă o schimbare atât de radicală în viața sa, nu doar banii îl pot împinge de la spate să ajungă acolo. Este vorba despre un cumul de factori, de probleme și de neajunsuri ce determină românul să plece în străinătate pentru a studia, pentru a munci sau chiar pentru a se stabili definitiv cu traiul acolo, aducându-și acolo în timp și restul familiei.

Ei bine, ce mai contribuie la exodul de români muncitori și talentați, dacă nu numai banii sunt la mijloc? Pentru unii, cum ar fi studenții sau cercetătorii, mai importanți decât banii sunt posibilitățile de a se dezvolta acasă.

Acesta este motivul real pentru care ai noștri pleacă în străinătate

România investește sume infime în cercetare, ceea ce reprezintă o piedică pentru aceste categorii de români, care nu pot să ajungă la performanțe profesionale la care au acces în țări care investesc masiv în cercetare.

De exemplu, anul trecut, cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 5,616 miliarde lei. La prima vedere, ai fi tentat să spui că sunt extrem de puțini bani, dar ține cont de faptul că, în procente, vorbim despre doar 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB). Din acest total, 0,19% a fost pentru sectorul public şi 0,29% pentru sectorul privat. Datele sunt incontestabile, deoarece vin de la Institutul Național de Statistică (INS).

Referindu-ne din nou la suma totală și intrând în detalii, aflăm de la INS că 5,135 miliarde lei (91,4%) au reprezentat, de fapt, cheltuieli curente şi 481,2 milioane lei (8,6%) cheltuieli de capital. Din fericire, dacă putem găsi elemente pozitive în această situație, INS notează că, pe echipamente şi aparatură s-au cheltuit cei mai mulți bani, ca pondere în totalul cheltuielilor de capital, respectiv 74,7%.

În aceste condiții, este lesne de înțeles de ce studenții, dar și unii specialiști, aleg să ne părăsească pentru a se putea dezvolta profesional în state ce pun mai mult preț pe acest domeniu.