Cum vor arăta economia României, dar și portofelele noastre, în 2023: analiștii încep dezvăluirile

Doar puțin ne mai desparte de noul an și nu putem să nu ne întrebăm cum va fi și acesta, după ce ultimii parcă au fost desprinși din filme SF.

Atât de multe probleme, provocări, pandemie, război, inflație, criză energetică, ai impresia că vezi un scenariu de film incredibil, dacă derulezi timpul din 2020 până în prezent.

Parcă ți-e și teamă să te gândești la viitor, nu-i așa? Ei bine, cu toții resimțim fiori reci când ne gândim că situația s-ar putea agrava și mai mult? Vor veni noi valuri de scumpiri, facturile vor fi și mai de nesuportat? Cum va arăta economia României anul viitor, care sunt principalele coordonate pe care le anticipează experții?

Ei bine, să abordăm, de exemplu, opina expertului BNR Leonardo Badea. Conform acestuia, economiile țărilor lumii au trecut în ultimii ani printr-o situație dificilă și complicată, marcată de materializarea de noi riscuri la nivel global care au afectat dezvoltarea economică și au declanșat transformări cu efecte pe termen lung ce vor continua să reprezinte o provocare pentru conduita politicilor economice și pe parcursul anului viitor.

„Este așadar rezonabil să presupunem că numeroasele crize suprapuse care au influențat evoluția economică în anul 2022, vor contura cel mai probabil și perspectiva economică a noului an, însă în forme și manifestări noi.

Ieșirea din iarnă în emisfera nordică (care găzduiește circa 87% din populația planetei) ne va găsi într-un moment al alegerilor decisive privind adaptarea la noile condiții economice generate de efectele acestor crize.

De aceea, trebuie să continuăm analiza modului în care putem aduce ajustări mediului economic și instituțional la nivel global pentru a optimiza procesul de adaptare și transformare și a reduce impactul negativ asupra economiei și societății”, punctează expertul.

Ce ne așteaptă, de fapt, de anul viitor? Va fi mai bine sau mai rău?

În continuare, acesta subliniază faptul că avem două alternative! Conform lui, prima ar fi să ne adresăm țintit problemelor pe care le conștientizăm în momentul de față, pe termen scurt și mediu în funcție de dimensiunea riscurilor induse; a doua abordare este să facem mai mult de atât și să încercăm să creștem reziliența sistemelor, inclusiv în fața unor riscuri care nu s-au materializat încă, dar care sunt posibile într-un orizont de timp mediu sau lung.

Din fericire, pentru a ne contura o idee cât mai clară, specialistul vorbește atât despre prețuri, deci abordează problema inflației din România, cât și despre aspectele fiscale, deosebit de importante, atât pentru populație, cât și pentru firme.

„Având în vedere asocierea dintre dinamica inflației (în continuare de amploare ridicată) și nivelul șomajului (preponderent redus în prezent în majoritatea economiilor), în noul an eforturile se vor concentra concomitent pe temperarea semnificativă a avansului prețurilor și pe evitarea unei recesiuni pentru a diminua efectele negative ale reducerii dinamicii economice asupra locurilor de muncă.

Pe plan fiscal, dat fiind contextul actual și perspectivele privind costurile energiei, prioritatea guvernelor, așa cum este și firesc, vor fi cetățenii vulnerabili, așadar putem anticipa continuarea măsurilor de sprijin, cel puțin pentru viitorul previzibil. Totuși, pentru că spațiul fiscal este limitat, iar în unele economii nevoia de consolidare fiscală devine tot mai presantă, măsurile de sprijin vor trebui să devină prioritar orientate către segmentele cele mai vulnerabile ale populației și către sectoarele strategice de activitate”, a mai punctat acesta.