Cum ar fi arătat România dacă Revoluția din ‘89 ar fi eșuat: ar fi curs “lapte și miere” în țara noastră, unde eram acum? Ce planuri avea Ceaușescu până în 2010

Este cunoscut faptul că Ceaușescu băgase România în datorii. Dar după lichidarea datoriei externe de două mii de miliarde de lei, fostul dictator avea în plan să facă din România o adevărată forță economică și nu numai.

În acest sens, redacția Playtech a consultat documentul intitulat ”Programul – directivă cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991 – 1995 și orientările de perspective până în anul 2000 – 2010”, adică proiectul de țară prezentat de Nicolae Ceaușescu la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, pe care îl puteți analiza complet AICI.

În urma analizei documentului de 49 de pagini, publicat în 1989, am tras niște concluzii. Iată cum ar fi arătat România dacă Revoluția din ’89 n-ar fi avut loc.

În primul rând, în document se menționează că România ar fi devenit o forță economică: ”creșterea puternică a forțelor de producție, prin aplicarea celor mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice”. Partidul Comunist Român aproxima că producția industrială se va dubla între anii 2005 – 2010 față de 1990. Se punea accent pe potențialul hidro-energetic și pe funcționarea la parametrii maximi ai centralelor hidro-nucleare.

Mai mult, prin ridicarea eficienței activității economice, conform documentului menționat, ar fi urmat o creștere rapidă a venitului național (Produsul Intern Brut), care ar fi trebuit să se dubleze până în 2005.

Până nu demult, România era grânarul Europei, reușind să fie lider la exporturi pe bătrânul continent. În acest sens, în domeniul agricol, Ceaușescu preconiza o recoltă stabilă de 40-45 de milioane de tone de cereale anual (în 2000 – 2005), lucru care urma să se realizeze prin ”amenajarea întregii suprafețe posibile pentru irigat”.

Ceaușescu voia să facă din România o forță economică

În domeniul științei, responsabilă era răposata Elena Ceaușescu, care avea ambiții mari. PCR și tovarășa Elena voiau să înceapă ”studierea structurii materiei, de inginerie genetică, a biosferei, oceanului mondial, a scoarței terestre și a spațiului cosmic”.

În ceea ce privește poluarea și mediul înconjurător, răposatul Ceușescu avea planuri mari, de asemenea: voia să investească în zona feroviară și cea navală.

”Va trebui redus la minimum transportul cu mijloace auto, atât pentru diminuarea consumului de combustibili superiori, cât și ca o măsură importantă de împiedicare a poluării și de protejare a mediului înconjurător”, se arată în documentul analizat.

În plus, din documentul fostului partid comunist, mai aflăm că fostul dictator a abordat o temă populară în ziua de azi: reducerea săptămânii de lucru. Așadar, după achitarea datoriei naționale externe, Ceaușescu avea în plan ”întărirea monedei naționale” și la crearea premiselor pentru transformarea leului într-o monedă de circulație internațională. De asemenea, șeful statului român voia ca ”prin introducerea tehnicii noi și creșterea productivității muncii se vor crea condiții pentru reducerea, în limite raționale, a săptămânii de lucru”. E de menționat că în 1989, săptămâna de lucru era de șase zile.

Ceaușescu, împreună cu partidul lui, aveau, așadar, planuri mari pentru țara noastră. În ceea ce privește dezvoltarea României în cincinalul 1991-1995, puteți vedea în fotografia de mai jos, din document, cum se prezenta situația.

De asemenea, documentul arată că în cincinalul 1991-1995, statul român urma să investească 250 de miliarde de lei pentru construcția de locuințe și edificii social-culturale.

Nicolae Ceaușescu nu voia ca românii să aibă mașini și voia să limiteze cât de mult posibil transportul rutier, în ideea în care acest lucru ar contribui la ameliorarea poluării. Industria construcțiilor de mașini urma să fie orientată pentru asigurarea necesarului de utilaje și realizarea unor motoare termice cu randamente ridicate pentru industrie și autoturisme cu consumuri reduse de carburanți.

În ceea ce privește industria electrotehnică, ”se va tipiza fabricația de motoare electrice, transformatoare și aparataj electric, acționându-se pentru creșterea competivității produselor, reducerea accentuată a consumurilor de metale neferoase și înlocuirea materialelor scumpe”, potrivit aceluiași document.

Toate măsurile la care visa Nicolae Ceaușescu pentru România postdecembristă, inclusiv în învățământ, în schimburile comerciale, salarii, domeniul nuclear etc pot fi regăsite în documentul citat la începutul acestui articol.