Cum a devenit Las Vegas raiul jocurilor de noroc: dintr-un oraș ca oricare altul, la simbol internațional

Las Vegas era doar un mic oraș feroviar când statul Nevada l-a înființat oficial, în 1905. La cinci ani de la înființare, recensământul din SUA înregistra numai 800 de rezidenți. Cu toate acestea, în anii 1950, orașul era deja cunoscut ca fiind un paradis turistic pentru jocuri de noroc, unde vizitatorii puteau fi martorii spectacolelor colorate, dar și cu celebrități precum Frank Sinatra sau Sammy Davis, Jr.

Deși legalizarea jocurilor de noroc din Nevada, în 1931, a deschis porțile pentru marea transformare, acest lucru, în sine, nu spune întreaga poveste a modului în care Las Vegas a devenit mecca jocurilor de noroc, luând fața rivalului său de odinioară, Reno. Povestea pune accent, de asemenea, și pe un aflux de muncitori către anumite proiecte federale din Nevada, o represiune împotriva jocurilor de noroc ilegale în Los Angeles și migrarea mafiei în acest oraș.

Legalizarea jocurilor de noroc din Nevada a coincis cu începutul construcției barajului Hoover, care a adus mii de muncitori în Boulder City. În ziua de plată, acești muncitori parcurgeau kilometri întregi până în Las Vegas, pentru a se bucura de jocuri de noroc pe Fremont Street, centrul orașului Vegas, înainte de Strip.

„Una dintre legende spune că orașul devenise foarte interesant pentru oameni, timp de câteva zile pe lună”, a declarat Michael Green, profesor de istorie la Universitatea Nevada, Las Vegas.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deschiderea unei fabrici de magneziu în Henderson, Nevada, a adus mulți muncitori în aceste părți. Firește, aceștia căutau metode de a distra în weekend, iar Las Vegas le oferea oportunitatea mult visată.

Guy McAfee, polițistul corupt care s-a ascuns de lege în Vegas, unul dintre întemeietorii orașului modern

Totuși, un astfel de aflux, la fiecare două săptămâni, nu era suficient pentru a face din Las Vegas o mecca a jocurilor de noroc. Pentru asta, avea nevoie de oameni cu experiență în conducerea afacerilor de jocuri de noroc. Începând cu 1938, acești oameni au început să se mute în Las Vegas, în timp ce un nou primar din Los Angeles a reprimat jocurile de noroc ilegale. Unul dintre cei mai influenți a fost Guy McAfee, un polițist din Los Angeles care a fugit din California pentru a scăpa de urmărirea penală. În paralel, el conducea rețele de jocuri de noroc și prostituție.

Un alt punct de cotitură a apărut în 1941, când primul hotel-cazinou, El Rancho Vegas, s-a deschis pe o porțiune a autostrăzii 91, pe care McAfee a poreclit-o mai târziu „Fâșia”. Stațiunea El Rancho Vegas a pus o cărămidă la dezvoltarea orașului, și a făcut din jocurile de noroc „orice nu poți face într-o vacanță obișnuită”, a mărturisit David G. Schwartz, istoric al jocurilor de noroc, de la Universitatea Nevada, Las Vegas.

Succesul clubului i-a determinat și pe alții să deschidă astfel de afaceri. Unele au răsărit chiar pe Fremont Street, zonă supranumită „Glitter Gulch” de către Camera de Comerț, în 1946, în același an în care McAfee deschidea Golden Nugget, tot acolo. Altele au fost construite pe Strip, o zonă în afara limitelor orașului, unde McAfee și alți proprietari de resorturi au stabilit neoficial limitele orașului Paradise, Nevada – un fel de paradis fiscal pentru toți cei cărora le plăcea să fenteze legea.

Mafia, interesată direct de Las Vegas

Cam în aceeași perioadă în care McAfee și prietenii lui construiau cluburi de jocuri de noroc și găseau modalități de a evita taxele, un nou grup de oameni a început să vadă potențialul de a-și deschide propriile cazinouri din Vegas: mafia.

Una dintre primele figuri mafiote din industria jocurilor de noroc din Vegas a fost Benjamin „Bugsy” Siegel, care a ajutat la deschiderea clubului The Flamingo, în 1947, pe Strip. După uciderea lui Siegel în acel an, alte figuri notorii ale mafiei au început să se implice în industria jocurilor de noroc din oraș.

Pentru operatorii de crimă organizată, „Las Vegas a prezentat două oportunități paralele”, spune Geoff Schumacher, vicepreședinte pentru expoziții și programe la The Mob Museum din Las Vegas. În primul rând, mafioții care conduceau rețele ilegale de jocuri de noroc în alte orașe puteau câștiga bani legal din jocurile de noroc în Las Vegas. În anii 1970, Nevada a devenit singurul stat american ce permitea jocurile de noroc în cazinouri.

Aceasta era, în fapt, o practica ilegală de a ascunde sumele reale de bani care erau câștigate de un cazinou. „Cei mai mulți bani care au fost făcuți de mafie aici au fost bani care nu au fost impozitați, nu au fost contabilizați”, a mai sugerat, de asemenea, Geoff Schumacher.

Celebritățile care veneau în Las Vegas, cunoștințe vechi ale mafioților

În anii 1950, mafia a dat o mână de ajutor și a adus mai multe celebrități ale vremii în Vegas, ca o modalitate de a atrage mai mulți clienți  la cazinouri. Deoarece mafioții conduceau cluburi de noapte în multe orașe mari, aveau legături cu artiști precum „The Rat Pack” (Frank Sinatra, Dean Martin, Sammy Davis, Jr., Peter Lawford și Joey Bishop), Jerry Lewis, Judy Garland, Liberace și alții. Cluburile s-au întrecut, de asemenea, pentru a avea cele mai interesante spectacole de tipul showgirl, cu șiruri de femei care dansau în sincron, îmbrăcate colorat, cu șerpi boa, pene și paiete. La The Dunes, în 1957, proprietarul Harold Minsky a introdus pentru prima oară noțiunea de showgirl topless în meniul de divertisment, ajutând la sublinierea imaginii Las Vegas-ului ca fiind „orașul păcatului” („sin city”).

Pe lângă celebrități și showgirls, multe cluburi din Las Vegas au început să folosească testele nucleare ca o modalitate de a atrage turiștii la cazinouri. Orașul era situat la mică distanță de locul de testare din Nevada. În nopțile de dinaintea detonărilor atomice, cluburile găzduiau petreceri care durau până la detonare, din zori. Aici se serveau „cocteiluri atomice” și se organizau concursuri „Miss Atomic Energy”.

Începutul sfârșitului, pentru mafie

La mijlocul anilor 1960 și ’70, proprietarii cluburilor din Las Vegas a început să se schimbe. Howard Hughes a cumpărat Desert Inn, în 1967, precum și multe alte proprietăți de acolo. Achizițiile lui Hughes au ajutat la eliminarea anumitor mafioți care dețineau hoteluri și cazinouri. În același an în care Hughes a cumpărat Desert Inn, Nevada a adoptat Corporate Gaming Act. Acest lucru a deschis calea pentru ca anumite corporații să cumpere cluburi vestite din Las Vegas, spre marea nemulțumire a mafioților.

Începând cu 1978, când Atlantic City și-a deschis primul cazinou, Las Vegas a început să se confrunte cu competiția în domeniul jocurilor de noroc, venită din afara statului Nevada. Pe măsură ce jocurile de noroc în cazinou au devenit legale în mai multe părți ale țării, cluburile  au început să ofere diferite tipuri de atracții care nu erau concentrate exclusiv pe atragerea oamenilor în cazinouri.