Criza alimentară e aici. Între sărăcie extremă și miliardele de dolari ale magnaților industriei

De la izbucnirea războiului din Ucraina, numeroase instituții și organizații internaționale au lansat avertismente privind iminenta apariției a unei crize alimentare globale. Din nefericire, adevărul e că deja ne confruntăm cu o criză alimentară de proporții, nu mai e vorba doar despre un potențial scenariu negativ.

Cel mai grav aspect este că, pe lângă faptul că vorbim deja despre probleme de privind alimentația globală, în timp ce unii oameni nu au acces la alimentele de bază, alții fac profituri uriașe. Exact despre această contradicție existențială vom vorbi în rândurile de mai jos.

Se estimează că o persoană moare la fiecare 48 de secunde numai în Etiopia, Kenya și Somalia, unde cea mai gravă secetă din ultimele decenii este exacerbată de războiul din Ucraina, crescând prețurile alimentelor la niveluri ieșite din comun. Așa sună avertismentul lansat, de curând, de Oxfam, o confederație fondată în Marea Britanie, formată din 21 de organizații caritabile independente care se concentrează pe atenuarea sărăciei globale.

Deși situația arată astfel, spun reprezentanții Oxfam, miliardarii din industria alimentară „și-au mărit averea colectivă cu 382 de miliarde de dolari începând cu 2020″.

„O cantitate monstruoasă de bogăție este colectată în vârful lanțurilor noastre globale de aprovizionare cu alimente, în timp ce creșterea prețurilor la alimente contribuie la o catastrofă în creștere, care lasă milioane de oameni în imposibilitatea de a se hrăni (…)” , avertizează Hanna Saarinen, responsabilul politicii alimentare la Oxfam.

Despre această criză alimentară, organizațiile și instituțiile internaționale au lansat avertismente nenumărate, fără să vorbească, totuși, de faptul că industria alimentară în sine este un colos care produce sume impresionante de bani și profituri uriașe.

De exemplu, Organizația Națiunilor Unite a lansat, de curând, un avertisment dur privind securitatea alimentară în condițiile existenței războiului din Ucraina, subliniind că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa. Mai rău, se pare că din toamnă, șocul inflaționist va fi foarte agresiv, prețul pâinii urmând să crească chiar și cu 40%. Producătorii anunță creșterea prețurilor și pun totul pe seama scumpirilor îngrășămintelor, carburanților și gazului natural.

De asemenea, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că războiul din Ucraina a contribuit la perturbările cauzate de schimbările climatice, pandemia de coronavirus și inegalitatea. S-a dat naștere unei rețete perfecte pentru a produce o „criză globală a foamei fără precedent” care afectează deja sute de milioane de oameni.

„Există un risc real ca în 2022 să fie declarate mai multe foamete „a spus el într-un mesaj video adresat oficialilor din zeci de țări bogate și în curs de dezvoltare care participă la un summit la Berlin.

Din nefericire, conform expertului, nici perspectivele pentru următorul an nu arată mai bine. „Iar în 2023 ar putea fi chiar mai rău”, a mai subliniat acesta.

Deja, 828 de milioane de persoane au fost afectate de foamete în 2021 – cu 46 de milioane de persoane mai mult față de anul precedent și cu 150 de milioane mai mult față de 2019, potrivit unui raport comun publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondiala a Sănătății (OMS). Datele oficiale ale instituțiilor amintite anterior arată că aproximativ 2,3 miliarde de persoane din lume (29,3 la sută) se confruntau cu o insecuritate alimentară moderată sau severă în 2021 – cu 350 de milioane mai mult comparativ cu perioada de dinaintea izbucnirii pandemiei. În aceeași ordine de idei, aproape 924 de milioane de persoane se confruntau cu insecuritatea alimentară la nivel sever, o creștere de 207 milioane în doi ani.

Nu în ultimul rând, poate cel mai grav aspect e reprezentat de faptul că, potrivit estimărilor realizate de specialiști, se estimează că 45 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani sufereau de epuizare, cea mai mortală formă de malnutriție, care crește riscul de deces al copiilor de până la 12 ori.

Din fericire, în privința României nu există riscuri semnificative. Agricultura autohtonă reușește să acopere cu brio necesarul de consum, dar ne permitem, totodată, să oferim și producție pentru export.

“Anul 2020 probabil a fost cel mai secetos an din ultimii 20 de ani. Am avut o suprafaţă de aproape un milion de hectare de teren arabil calamitate sau cu o productivitate extrem de redusă din cauza secetei.

Dar cu toate acestea agricultura României a reuşit să asigure necesarul de consum de grâu la nivel intern şi să realizeze chiar un excedent de aproximativ două milioane de tone pentru că necesarul nostru de consum intern este situat undeva la 4,5 milioane tone de grâu anual, iar producţia realizată în 2020 a fost de 6,5 milioane de tone.

Deci, iată că şi în cel mai rău an din punct de vedere climateric, fermierii români au reuşit să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern şi să realizeze şi un excedent pentru export”, a declarat, de curând, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Soluțiile pentru a scăpa de foametea la nivel global: suprataxarea bogătașilor lumii

Acestea fiind condițiile, responsabilul pe politică alimentară al Oxfam cere reacții ferme din partea Guvernelor lumii. E nevoie de o intervenție rapidă și uniformă la nivel global, pentru a fi stopată foametea. Expertul Oxfam ia în calcul, ca posibilă soluție, instituirea unei taxe pentru magnații cărora averile li s-au mărit în timpul pandemiei de coronavirus.

„Trebuie să reimaginăm un nou sistem alimentar global pentru a pune capăt cu adevărat foametei; e nevoie de un sistem care funcționează pentru toată lumea! Guvernele pot și trebuie să mobilizeze suficiente resurse pentru a preveni suferința umană. O opțiune bună ar fi să-i taxăm pe megabogații care și-au văzut bogăția atingând niveluri record în ultimii doi ani”, a spus Hanna Saarinen.

„Acest sistem alimentar global distrus fundamental – unul care este exploatator, extractiv, prost reglementat și în mare parte aflat în mâinile marilor afaceri agricole – devine nesustenabil pentru oameni și planetă și împinge milioane de oameni în Africa de Est și în întreaga lume la foame”, a mai ținut să precizeze specialistul Oxfam.

„Prețurile globale la alimente au atins un nivel maxim în ultimii 50 de ani, iar la nivel mondial sunt acum 828 de milioane de oameni care suferă de foame – cu 150 de milioane mai mult decât la începutul pandemiei de COVID. Conflictul din Ucraina a provocat o creștere uriașă a prețurilor cerealelor și energiei, dar acestea nu au făcut decât să înrăutățească ceea ce era deja se afla pe o tendință inflaționistă”, avertizează Oxfam.

Prin urmare, e posibil ca, date fiind condițiile actuale, să asistăm la o viitoare regândire a sistemului alimentar global sau cel puțin al taxelor la care e supusă această industrie, fiindcă situația e deja critică pentru milioane de oameni din întreaga lume și e nevoie de măsuri care să ajute aceste persoane să ducă un trai decent.