Chiar și un război nuclear limitat ar putea devasta oceanele lumii: iată ce arată studiile cercetătorilor
SUA și Rusia au convenit recent să poarte discuții asupra Noului Tratat START, singurul acord rămas care reglementează cele mai mari două arsenale nucleare din lume. Deși aceasta este, fără îndoială, o veste bună, nu trebuie să permitem ca aceasta să ne liniștească. Evenimentele globale din acest an, în special cele din Ucraina, au ridicat temeri de un război nuclear la niveluri nemaivăzute după Războiul Rece. Mai sunt peste 10.000 de focoase nucleare rămase în lume, iar limbajul Kremlinului cu privire la armele de distrugere în masă a devenit din ce în ce mai amenințător în 2022.
Dincolo de destinele victimelor din zonele de lovitură, un schimb nuclear la scară largă ar modifica profund sistemul climatic așa cum îl cunoaștem, în timp ce scenarii mai limitate ar putea avea un impact devastator. Cercetătorii au arătat că chiar și un conflict nuclear local ar putea duce la o catastrofă climatică.
În 1982, un grup de oameni de știință, inclusiv Carl Sagan, a început să tragă un semnal de alarmă cu privire la o apocalipsă climatică care ar putea urma un război nuclear. Folosind simulări simple pe computer și erupții vulcanice istorice ca analogi naturali, ei au arătat cum fumul care s-a ridicat în stratosferă de la furtunile urbane ar putea bloca soarele ani de zile. Ei au descoperit că această „iarnă nucleară”, așa cum a ajuns să fie numită, ar putea declanșa o foamete catastrofală departe de locul războiului. Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, lideri ai Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice în anii 1980, ambii au citat această lucrare când au declarat că un război nuclear nu poate fi câștigat.
Amenințarea contemporană a provocat o nouă eră de cercetare a potențialului impact asupra climei al unui război nuclear. Folosind cele mai recente instrumente de calcul, cercetătorii au investigat care ar fi consecințele pentru întreaga viață de pe Pământ. În cele mai recente cercetări, se arată că un conflict nuclear ar perturba masiv sistemul climatic și ar provoca foamete globală. De asemenea, ar putea perturba în mod dramatic oceanul și ecosistemele sale timp de decenii și potențial mii de ani după un conflict.
Un război nuclear ar fi devastator
Astfel, s-a explorat scenariul unui război nuclear între SUA și Rusia, care are ca rezultat 150 de miliarde de tone de funingine din orașele incendiate, ajungând în atmosfera superioară. Așadar, s-a descoperit că lumina scăzută și răcirea rapidă ar provoca mari schimbări fizice oceanului, inclusiv o expansiune dramatică a gheții Mării Arctice. În mod critic, această gheață ar crește pentru a bloca regiunile de coastă în mod normal lipsite de gheață, esențiale pentru pescuit, acvacultură și transport maritim în toată Europa.
La trei ani după un astfel de război, gheața arctică se extinde cu 50%, înghețând Marea Baltică pe tot parcursul anului și închizând porturi importante precum Copenhaga și Sankt Petersburg. Chiar și în scenariul unui conflict mai limitat între India și Pakistan, 27 până la 47 de miliarde de tone de funingine ar fi aruncate în atmosfera superioară, iar răcirea rezultată ar compromite grav transportul prin nordul Europei.
Mai rău, scăderea bruscă a luminii și a temperaturii oceanului ar decima algele marine, care sunt fundamentul rețelei trofice marine, creând o foamete oceanică de ani de zile. În timp ce întregul ocean ar fi afectat, cele mai grave efecte s-ar concentra la latitudini mai mari, inclusiv toată Europa și în special în statele baltice, unde lumina oceanului este deja insuficientă.
Apele din Arctica și Atlanticul de Nord ar suporta greul, declanșând probabil prăbușirea întregului ecosistem. Deși pescuitul reprezintă în prezent un sector relativ mic al economiei europene, ar putea exista o presiune suplimentară pentru a căuta hrană către mare în cazul în care sistemele agricole de pe uscat se prăbușesc, lăsând continentul cu puține opțiuni pentru securitatea alimentară.