Cele mai bune orașe din România în care să-ți trăiești viața: cum stau București, Cluj, Oradea și altele

Dacă vrei să știi în ce orașe din România o “duci cel mai bine“, poți afla în rândurile de mai jos.

Banca Mondială a întocmit un raport în acest sens, iar din acesta aflăm că în șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%. E vorba de Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

În ceea ce privește facilitățile educaționale, aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).

În ce orașe trăiești cel mai bine în România

De asemenea, trei orașe înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Pe de altă parte, sunt orașe care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.

Surprinzător sau nu, aflăm din raportul Băncii Mondiale că 52% din populația urbană din țara noastră s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), iar nivelul cel mai scăzut, în regiunea Sud-Muntenia (37%).

Cele mai bune străzi, aparent, sunt în două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%) în privința străzilor.

Oamenii sunt satisfăcuți față de locuirea în oraș în proporție de 65%. Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).

Referitor la transportul urban, se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia.

Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).

Toate aspectele analizate de raportul Băncii Mondiale, în mod detaliat, le poți citi aici.