Ce scrie în dosarele Securității despre Maria Tănase. Cum a ajuns să fie numită „Gaița” de serviciile secrete

În primii ani, după venirea comuniștilor la putere, se instaura un sistem al terorii și fricii. Era un sistem impus la fel ca în URSS de Stalin și acoliții săi. Nou înființata Securitate verifica și urmărea pe toată lumea, de la cel mai mic, la cel mai mare. Printre dosarele descoperite de CNSAS se regăsește și cel al celebrei Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră”, de către Nicolae Iorga, în anul 1938. Dosarul construit de aparatul de represalii al statului comunist avea să o numească Gaița. În cele peste 200 de pagini apar extrem de multe controverse.

Maria Tănase și întrebările și posibile răspunsuri despre trecutul ei

Fără doar și poate, Maria Tănase a fost una dintre cele mai îndrăgite cântărețe de muzică populară din România. Încă de la începutul carierei sale, din iunie 1934, avea să fie remarcată de public ca o viitoare stea. Își făcea debutul pe scena teatrului „Cărăbuș”, sub îndrumarea celebrului actor și director de teatru, Constantin Tănase.

Cariera Marie Tănase avea să devină una explozivă. A fost a doua artistă de origine română, după Zavaidoc, care înregistra la celebrele case de discuri Columbia. Înregistrările aveau loc în 1937, la un an de la debutul ei pe scenă. Un an mai târziu, celebrul Nicolae Iorga avea să fie atât de impresionat de calitățile vocale ale tinerei Maria Tănase, denumind-o „Pasărea măiastră” a muzicii românești.

Dar, vine Cel de-al Doilea Război Mondial. Odată cu el ascensiunea la putere a comuniștilor, conduși de aparatul propagandist de la Moscova. După 1947, noul sistem înființa serviciul „Securitate”. Noul aparat de represiune avea să urmărească, aresteze și să facă dispăruți nume importante. Toate aceste episoade au avut loc de-a lungul celor 50 de ani de comunism.

„A fost Maria Tănase un agent al serviciilor secrete românești?”

Printre dosarele create de Securitate avea să fie și cel al Marie Tănase, fiind suspectată de legături cu alte servicii secrete, precum cel britanic de la acea vreme. De altfel, au apărut și lucrări de cercetare în care se încerca să se răspundă la o întrebare, „A fost Maria Tănase un agent al serviciilor secrete românești?”

Sunt mulți cei care au respins și resping această posibilitate. Alții consideră că relațiile pe care le-a stabilit în interiorul înaltei societăți ale vremii ar putea fi un argument în favoarea acestei ipoteze. Istoricii au găsit destul de consistente dovezi cu privire la activitățile de informații ale Mariei Tănase. De altfel, CNSAS avea să anunțe descoperirea dosarului artistei din arhivele Securității.

O ipoteză referitoare la posibilele legături cu organele de stat apar în cartea de memorii, semnată de Ivor Porter. Porter, un agent britanic care a efectuat operațiuni de informații în România în timpul al Doilea Război Mondial, vorbea de existența unor legături între șeful Serviciului Secret Român, Eugen Cristescu, și Maria Tănase.

Vezi și: Maria Tănase, de la spionaj și lux în comunism până la diva adulată: povestea neștiută

Dosarul de la Securitate și numele de cod „Gaița”

După 1990, odată cu instituirea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, au fost descoperite dosare. Majoritatea erau instrumentate de vechea Securitate pe numele multor personalități ale vremii. Printre aceste dosare, spune CNSAS, apare un dosar cu nume de cod „Gaița”, care era, de fapt, dosartul Mariei Tănase.

Conform CNSAS, „Dosarul I 157076” era plin de informări zilnice despre Maria Tănase și relațiile, întâlnirile și chiar discuțiile acesteia. Într-una din descrierile făcute de informatorii Securității la adresa artistei se spune că „Nu-i o prietenă a regimului nostru și nu cred să fie sincer atașată clasei muncitoare, deși o cunoaște și a trăit în mijlocul ei în copilărie. E gata de orice abnegaţie faţă de prieteni pentru care își dă ultimul ban”.

Deși obligată de regim să participe la toate manifestările comuniste ale vremii, despre Maria Tănase se scria că „La ședinţe este foarte absentă și punerea problemelor nejuste /…/ ar fi spus unor tov. din teatrul nostru că tov. director e panglicar și negustor de mosorele. În colectiv are o atitudine vulgară.”

Dar, conform dosarului, adevăratele urmăriri și filări ale artistei au avut loc între anii 1953 și 1956. Este perioada în care Maria Tănase frecventa anumite locuri, sau primea vizite acasă de la „elemente dubioase”. Conform informațiilor din dosar, casa Mariei Tănase era plină de microfoane, iar toate discuțiile acesteia cu vizitatorii săi, precum Petre Ghiaţă, Nicu Bălău, Gabi Mihăilescu, acesta fiind impresarul artistic al vedetei, erau ascultate.

Vezi și: Imaginile care îți arată cum se spiona în Războiul Rece. Spionii americani, în primul rând la paradele militare ale URSS

„Tănase Maria a fost instruită de soţul său”

Conform celor de la Historia.ro, există un pasaj în dosarul artistei în care se vorbește de modul cu trebuia Maria Tănase să vorbească, concluzia fiind că fusese instruită de soț să facă așa:

„Tănase Maria a fost instruită de soţul său, să arate, în cazul cînd va fi interogată, că nu are relaţii dubioase, că vin la ea numai artişti care veneau şi înainte, că nu face propagandă şi că nu are legături cu spioni. Din sursă sigură `Tehnică operativă` rezultă că şi în prezent Tănase Maria nu are sentimente de fidelitate faţă de regimul nostru, manifestîndu-se adesea duşmănos”. (lt. maj. Cibu Florin, şef de birou; lt. Pană Petre, Direcţia a II-a; vol.2, ff. 73-75)

Urmăririle Securității au continuat până în 1957, conform dosarului, ulterior luându-se decizia de a fi închis. Ordinul avea să vină de lt. col. Holingher Isidor, se mai arată în document. În același an Maria Tănase și soțul acesteia luau decizia de a pleca din România, dar planul avea să fie dejucat, după ce, întâmplător, discuția era auzită de același informator din dosar, mai spun cei de la revista Historia.