Ce facem cu banii, când totul se prăbușește în jur? Învață să-i protejezi de inflație și nu numai

Nu e un secret pentru nimeni faptul că omenirea traversează, din perspectivă economică, un moment dificil. Multiplele crize ale ultimilor doi ani au marcat profund situația noastră economică și macroeconomică, iar oricât de puțin ne-ar plăcea termenii abstracți și de nepătruns ai acestor domenii, adevărul este că inflația ne macină zi de zi banii din portofel și puterea de cumpărare.

Inflația poate fi comparată, păstrând proporțiile, cu un virus. Comparația e ușor de înțeles, dat fiind contextul epidemiologic pe care îl înfruntăm de doi ani de zile. Practic, nu vezi acea mână ce vine și-ți golește buzunarul, dar chiar așa se întâmplă, la nivel metaforic, la fel cum nu vezi nici virusul care poate fi prezent la o persoană din jurul tău și se poate îndrepta, pe calea aerului, către tine. E fix același lucru!

Ei bine, această inflație înseamnă, în termeni mai simplu, scumpiri. Scumpirile, în lipsa unor majorări de venituri care să acopere rata inflației, duc la scăderea puterii de cumpărare.

Mai știi câte lucruri îți puteai cumpăra în urmă cu 15 ani cu o bancnotă de 100.000 de lei (10 lei de astăzi). Ei bine, în anul 2022 nici măcar o sticlă de suc la doi litri nu-ți mai permiți. Asta înseamnă inflație. Dacă de atunci până acum aveai niște economii și țineai banii, pur și simplu, la saltea, ei s-ar fi devalorizat semnificativ, exact ca în exemplul de mai sus.

Pe termen lung, asta se întâmplă și acum, doar că mai accelerat. Date fiind crizele multiple ce au generat presiuni inflaționiste, rata anuală a inflației se învârte, în România, în jurul valorii de 8,5%. E un procent uriaș, dat fiind faptul că salariile minime pe economie de-abia au crescut cu puțin peste 10%. Practic, nici nu simțim creșterile. Ele ajung să fie înghițite de gaura neagră a inflației (a scumpirilor).

Dacă, pe termen lung, nu pui banii să producă bani cel puțin cât să acopere inflația, te vei trezi că având în 2022 bani să-ți cumperi un apartament cu trei camere, îți vei mai permite în 7,8,10 ani doar o garsonieră. Desigur, cifrele nu sunt exacte și nici nu sunt bătute în cuie, dar exprimă un principiu care nu poate fi negat de niciun economist.

Prin urmare, ce facem cu banii?

Consilierii financiari recomandă clienților ca, în această perioadă, să facă investiții cu randament bun. Dar ce înseamnă acest lucru și, mai ales, cum procedăm într-o situație precum cea actuală, când nu vorbim doar despre inflație, ci și despre războiul de la graniță, despre pandemie, despre insecuritatea piețelor financiare și de mărfuri, despre nevoia acută de redresare a economiei globale, aflată deja în mari probleme din cauza crizei sanitare?

Din fericire, nu e pentru prima dată când se întâlnesc mai multe astfel de evenimente nefericire și putem să ne inspirăm din trecut, pentru a nu mai face aceleași greșeli și în prezent.

În prezent, una dintre metodele cele mai avantajoase de a-ți proteja banii și de a face chiar și profit este să cumperi acțiuni la bursă. Însă nu oricum, iată de ce:

În 1917, Forbes a publicat o listă cu cele mai mari 100 de companii americane. În următorii 71 de ani a avut loc Marea Depresiune, Al Doilea Război Mondial, inflația din anii 1970 și boom-ul spectaculos de după război. Când Forbes a revizuit lista originală în 1987, 61 dintre companii nu mai existau dintr-un motiv sau altul. Dintre restul, 21 erau încă în afaceri, dar nu se mai aflau în top 100. Doar 18 erau și, cu excepția General Electric și Kodak, toți aveau performanțe sub indici de piață. De atunci, Kodak a avut dificultăți serioase, așa că GE este singurul supraviețuitor cu adevărat de succes. În 1997, Foster și Kaplan au verificat recordul de anduranță al Standard & Poor’s 500 Stock Index de când a fost creat cu 40 de ani mai devreme. Doar 74 dintre companiile originare se aflau încă în select 500, iar acel grup a avut o performanță sub indicele general cu 20 la sută.

Ce învățăm de aici? Că oricât de puternică ni s-ar părea o companie astăzi, trebuie să investim inteligent, dacă alegem, de exemplu, să cumpărăm acțiuni. Pentru că nimic nu ne poate garanta, pe termen lung, faptul că lucrurile nu vor lua o altă întorsătură.

Într-un alt studiu citat de Beinhocker, doi academicieni, Robert Wiggins și Tim Ruefli, au creat o bază de date cu performanța operațională a 6.772 de companii din 40 de industrii în epoca postbelică. Au selectat afaceri persistente, superioare, nu burse, performanțe care durează 10 ani sau mai mult în raport cu industria în care se afla compania. Au descoperit că nu există o industrie sigură. Ritmul schimbării a fost mai rapid în grupurile high-tech decât în ​​cele mai banale, dar viteza a crescut în toate grupurile industriale de-a lungul timpului. Ei au descoperit, de asemenea, că doar cinci la sută dintre companii au atins o perioadă de performanță superioară care a durat 10 ani sau mai mult și doar jumătate din unu la sută au susținut avantaje competitive de 20 de ani. Doar trei companii, American Home Products, Eli Lilly și 3M au atins pragul de 50 de ani.

Citind aceste date certe putem trage concluzia că investițiile de acest tip sunt riscante. Da și nu! Există o modalitate prin care putem să ne protejăm de astfel de situații. Ea se numește diversificarea portofoliului.

Diversificarea averii în acțiuni de-a lungul deceniilor sau generațiilor înseamnă fie cumpărarea de fonduri indexate, fie găsirea unei firme neobișnuite de administrare a investițiilor care, cu înțelepciune și viziune, poate construi un portofoliu diversificat care cel puțin va ține pasul cu mediile și, sperăm, să le bată, după impozite și taxe. Două avantaje importante ale unui fond index sunt că minimizează taxele și costurile de tranzacție din cauza cifrei de afaceri scăzute și percepe o taxă minimă de administrare a investițiilor.

Dacă bursa e prea complicată pentru tine, ai mai putea apela la activul de refugiu preferat de toți magnații lumii, în vremuri de criză. Este vorba despre aur! Desigur, în acest caz avem în vedere conservarea unor averi relativ mici, însă de-a lungul timpului aurul a demonstrat că-și păstrează valoarea și creste, de fiecare dată când omenirea traversează momente grele în plan economic.