Ce a oferit Croația în schimbul aderării la Schengen. Votul Vienei a avut un preț mare

de: Cătălina Burghelea
12 12. 2022

Apar detalii noi din culisele votului pentru aderarea Croației la Schengen. Analiștii de la Viena susțin că Austria avea de gând să respingă toate cele trei țări candidate înainte de a fi anunțată ședința Consiliului JAI. În schimbul primirii în zona liberă de circulație, Zagreb ar fi promis oficialilor austrieci gaze și contracte de infrastructură.

De ce Croația a fost acceptată în Schengen

Se pare că premierul Karl Nehammer s-a răzgândit după ce s-a întâlnit cu omologul bavarez Markus Soder la terminalul de gaz de pe insula croată Krk, unde a fost prezent și premierul croat Andrej Plenković.

Austria s-a simțit pusă la zid, potrivit analiștilor săi, iar decizia pentru care Croația a fost acceptată este gazoductul din Balcanii de Vest, care reduce dependența de gazul rusesc. Așa se face că România, care nu a avut ce să dea la schimb, a fost refuzată și acuzată că nu poate gestiona migrația.

Victorie uriașă pentru țara cu doar patru milioane de locuitori

La un deceniu după aderarea la Uniunea Europeană, Croaţia marchează alte două victorii: la 1 ianuarie 2023, țara cu doar patru milioane de locuitori intră atât în zona euro, cât şi în spaţiul Schengen. Asta înseamnă numeroase avantaje, în special comerciale, dar apartenenţa la spaţiul european de liberă circulaţie implică și provocarea de a controla frontiera externă a UE.

Avantaje de la 1 ianuarie 2023

Dacă România şi Bulgaria n-au motive de bucurie, croații sărbătoresc intrarea în Schengen de la 1 ianuarie 2023. Controalele la granița cu Slovenia şi Ungaria vor dispărea, iar frontierele cu Serbia, Bosnia şi Muntenegru urmează să fie consolidate. În privința aeroporturilor, regulile încep să fie aplicate din 26 martie 2023. Locuitorii se declară „foarte fericiţi”.

„Odată cu intrarea noastră în spaţiul Schengen vor fi impuse aşa-numitele măsuri compensatorii, ceea ce înseamnă că agenţii noştri vor lucra de acum mai mult pe teritoriul nostru, în special împotriva imigraţiei ilegale, dar şi împotriva operaţiunilor criminale. Eram deja pregătiţi pentru asta. Deci, agenţii implicaţi în aceste măsuri compensatorii ştiu deja ce au de făcut”, a explicat Loris Kozlevac, comandantul poliţiei din Istria.

Miniştrii de Interne din statele UE au validat, joi, 8 decembrie, intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen, respingând cererile României şi Bulgariei, în urma opoziţiei exprimate de Austria şi Olanda. Pentru guvernul conservator de la Zagreb, victoria este uriașă: țara va face parte dintr-un „club cu 15 state membre UE, NATO, Schengen şi zona euro”.