Câți șomeri are România, câți români nu vor să muncească: așa înțelegi cât de gravă este criza de personal

Rata șomajului în România reprezintă o problemă majoră, dar nu atât de mare pe cât cea a crizei forței de muncă. Cu alte cuvinte, nu ducem sub nicio formă lipsă de joburi, ci doar de oameni care să fie dispuși să le ocupe.

Deja de câțiva ani, un număr surprinzător de mare de români aleg să nu mai activeze în piața muncii de pe meleaguri mioritice. Indiferent dacă preferă să stea acasă, încearcă să supraviețuiască din șomaj sau s-au mutat la țară și au început să cocheteze cu munca câmpului, realitatea este simplă. Avem parte de un număr record de locuri de muncă pentru care nu stau oamenii la coadă. Argumentele principale par să țină de leafă și program de lucru, dar până și joburile foarte bine plătite rămân fără candidați.

Rata șomajului în România, mai mare

La finalul lunii iulie, rata șomajului în România a fost de 2,56%, mai mare cu 0,01% comparativ cu luna anterioară și în scădere cu 0,4% față de iulie 2021. Dincolo de procente însă, numărul total de șomeri la finele lunii iulie 2022 din țara noastră a fost de 223.480, în creștere cu 768 de indivizi de la o lună la alta. Mai îngrijorător este însă faptul că, dintre aceștia, vorbim de nu mai puțin de 2461 de persoane neindemnizate, oameni care nu primesc șomaj.

În ceea ce privește defalcarea valorile de mai sus pe mediu rural și urban, oamenii de la țară conduc detașat, 158.934 versus 64.546 de șomeri la oraș. Conform datelor agregate de ANOFM, cei mai mulți șomeri aveau între 40 – 49 de ani (54.225), urmați de cei cu vârsta între 50 și 55 ani (43.781), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.285).

Pe partea de studii, aproape o treime (29,59%) sunt șomeri fără studii sau un nivel de instruire primar. Șomerii cu studii gimnaziale reprezintă 31,68% din total, iar cei cu studii universitare se află într-o poziție privilegiată și doar 4,58% stau acasă.