Bogăție pe hârtie, în case sărăcie: De ce nu trăim bine, deși economia duduie în documentele oficiale?

Dacă ai citit măcar o știre legată de evoluția economiei naționale prin prisma documentelor oficiale venite de la instituțiile economice abilitate să realizeze astfel de analize, fie din țară, fie din străinătate, vei constata că nu prea se potrivește ceea ce citești acolo cu situația ta financiară personală. Întrebi un vecin, o rudă, tot nu se potrivește. Oare de ce?

Cifrele oficiale care indică performanța economică a unei țări fac trimitere preponderent la Produsul Intern Brut – PIB. Când citești cum înflorește PIB-ul României, dar vezi pe de altă parte cât de grea e viața ta, cât de multe scumpiri au ajuns să fie un adevărat coșmar pentru tine, cât de dificil e să mai supraviețuiești decent dintr-un salariu cinstit, îți pui niște semne de întrebare, fără îndoială!

Ei bine, să știi că la nivel mondial există discuții legate de acest subiect. Mai exact, numeroase țări încep să considere faptul că măsurarea PIB ca principal indicator de performanță economică pentru un stat, nu prea mai e de mare relevanță și acuratețe în contextul economic al erei în care trăim.

Se cer, de către anumiți lideri globali, schimbări semnificative legate de felul în care evaluăm cât de sănătoasă e economia națională, dar mai ales cât de mult se reflectă acest lucru în nivelul de trai al omului de rând.

În fond, în zadar duduie economiile pe hârtie, dacă realitatea economică e cu totul și cu totul alta, dacă oamenii o duc din ce în ce mai greu și au vieți tot mai împovărate.

O analiză deosebit de interesantă realizată de CNBC pune în lumină fix această problemă și ar trebui să reprezinte un punct de interes pentru toți liderii politici și factorii de decizie de la nivel global, fiindcă este evident că e nevoie de noi măsuri, în condițiile în care traversăm o perioadă marcată de atât de multe schimbări, de atât de mulți factori instabili în plan economic și de atât de numeroase și imprevizibile transformări din zona economico-financiară.

„Nevoia unui nou model economic nu a fost niciodată mai clară”, a declarat pentru CNBC prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon.

Trebuie precizat că deja vorbim despre o coaliție a mai multor țări, al căror scop este creșterea bunăstării cetățenilor de rând și propunerea unor noi modalități de evaluare a economiei, dar și de abordare a problemelor economice cele mai grave și noi care macină azi nu doar bugetele publice, dar și bugetele familiilor și gospodăriilor din lume.

Astfel, țările precum Finlanda, Islanda, Scoţia, Ţara Galilor şi Noua Zeelandă sunt membre ale parteneriatului Wellbeing Economy Governments, iar Croația ar urma să se alăture foarte curând. Conform membrilor săi, această coaliție are ca obiectiv coalizarea economiilor din întreaga lume cu scopul de a aduce bunăstare comună pentru oameni şi planetă până în 2040.

Practic, se propune renunțarea la ideea că modificarea procentuală a produsului intern brut este un bun indicator al progresului și, în schimb, reformularea politicii economice pentru a oferi tuturor oamenilor o calitate a vieții în armonie cu mediul.

Interesant este că multe țări ce au adoptat aceste planuri nobile și ambițioase sunt conduse de femei și este posibil ca această generație de lidere să vină cu propria sa amprentă și viziune asupra lumii, din perspectivă macroeconomică.

Poate că este pentru prima dată în istorie când femeile pot decide o astfel de coaliție și când ele dețin poziția de forță de pe care pot lua decizii ferme în direcția obiectivelor pe care tot ele le trasează. Este deosebit de interesant și, totodată, lăudabilă inițiativa nobilă a doamnelor de a contribui la bunăstarea economică a statelor, dar și a oamenilor de rând, care reprezintă, până la urmă, națiunea respectivă, indiferent care ar fi acestea.

Ar fi la fel de lăudabil ca încercările lor să fie susținute de cei care își doresc, de asemenea, să avem parte de mai multă prosperitate în lume și cei ce pot contribui cu idei și viziune, dar și elemente practice, să li se alăture și să construiască, împreună, cea mai bună strategie.

Revenind la problema dezbătută, Sturgeon a subliniat că crizele globale multiple „ridică semne de întrebare fundamentale privitoare la ceea ce preţuim şi pentru ce sunt de fapt economiile noastre”. Prim-ministrul Scoției a mai punctat, de asemenea, că încurajează și alţi parteneri să ia în considerare o abordare economică bazată pe bunăstare.

„Vrem să privim dincolo de PIB pentru a înţelege progresul, însă nu avem o măsurătoare unică a bunăstării, astfel că avem nevoie să analizăm o serie întreagă de indicatori şi dovezi pentru a înţelege progresul în sens mai larg.”, a declarat Diminick Stephens, consilier economic şef al Trezoreriei din Noua Zeelandă.

Dacă facem o paralelă cu situația din România, constatăm cât de multă dreptate au acești lideri care propun o schimbare. Să abordăm, de exemplu, cifrele proaspetei execuții bugetare. În documentul oficial de la Ministerul Finanțelor se precizează că statului român i-au crescut veniturile, pe măsură ce încasează dări din ce în ce mai consistente din partea contribuabililor, dar și ca urmare a scumpirilor masive din economie, care și-au făcut simțite prezența în ultimele luni.

Degeaba statul se laudă că are bani, că PIB-ul crește, dacă omul de rând nu simte că trăiește mai bine

Astfel, la data de 30 noiembrie 2022 statul încasase venituri totale de 212 miliarde de lei, față de doar de doar 160 de miliarde de lei în 2021. De asemenea, avem un deficit de 58,70 miliarde de lei la bugetul public. În procente din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar este pe o tendință descendentă. Acesta consemnează o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.

Ei bine, cifrele arată bine, mai ales în actualul context economic, dar se impune o întrebare simplă: oamenii de rând trăiesc mai bine? Căci altfel aceste cifre frumoase de mai sus nu au absolut nicio relevanță și nici nu ar avea, chiar de-ar fi de 10 ori mai mari. În linii simple, despre asta este problema pe care o dezbat acum țările despre care am vorbit mai sus.

În concluzie, nu ar trebui să ne intereseze atât de mult numai ce arată hârtiile, statisticile și alte analize de profil, cât timp omul de rând, omul corect, care muncește zi de zi pentru a pune o pâine pe masă, o duce din ce în ce mai greu, este tot mai împovărat din punct de vedere fiscal, salariul îi este tot mai insuficient pentru cele necesare și a ajuns să trăiască fie făcând sacrificii, fie împrumutându-se de la prieteni sau rude pentru a mai putea trăi până la salariu.