Urbanizarea determină extincția speciilor: fluturele care ar putea fi primul afectat de construcțiile masive

Oamenii de știință spun că au confirmat o suspiciune veche de decenii, cu privire la extincția speciilor din cauza urbanizării. Cercetătorii aduc în discuție pierderea fluturelui albastru Xerces, în SUA, care a avut loc până în anii 1940.

Pe baza analizei genetice a unui exemplar în vârstă de 93 de ani și a altora, ei spun că albastrul Xerces era într-adevăr o specie distinctă de fluture, mai degrabă decât un subgrup al altei specii existente, așa cum au speculat unii oameni de știință. Dacă este adevărat, ar reafirma sfârșitul fluturelui ca prima dispariție cunoscută de insecte din SUA legată de urbanizare.

Albastru Xerces, sau Glaucopsyche xerces, era originar din Peninsula San Francisco din California. De fapt, denumirea făcea referire doar la fluturii masculi, deoarece partea din față a aripilor lor avea o culoare izbitoare de la albastru până la violet și un aspect negru. Femelele aveau aripi maro mai simple.

Ultima observare confirmată a albastrului Xerces a avut loc la începutul anilor 1940. Și, deși există și astăzi specii înrudite de fluturi, se crede că evoluția sa s-a încheiat imediat după aceea, din cauza pierderii habitatului cauzat de dezvoltarea de noi clădiri.

„Atunci când pierdem orice specie, există efecte de ondulare în natură, care în cele din urmă afectează și oamenii.”

Extincția speciilor de animale afectează și oamenii

Povestea tristă a albastrului Xerces i-a motivat pe ecologiști de atunci. În 1971, a fost înființată Societatea Xerces, o organizație nonprofit dedicată conservării insectelor și a altor nevertebrate, care a adoptat fluturele ca mascotă. Mai recent, unii oameni s-au întrebat dacă albastrul Xerces ar fi un candidat ideal pentru de-dispariție, ideea de a readuce la viață o specie.

Cercetătorii s-au întrebat dacă această specie de fluture ar trebui considera o subspecie a unui alt grup, având în vedere asemănarea sa strânsă cu alți fluturi. Pentru a ajuta la soluționarea dezbaterii, oamenii de știință ale diferitelor instituții de cercetare, au făcut o analiză a ADN-ului Xerces.

„Prin secvențierea ADN-ului din exemplarul vechi de aproape 100 de ani și compararea acestuia cu alte probe de albastru Xerces și cu multe alte specii strâns înrudite, am putut arăta că toate probele Xerces sunt cele mai apropiate rude ale fiecăruia și sunt distincte de toate celelalte eșantioane, inclusiv speciile comune răspândite ”, a declarat pentru Gizmodo Corrie Moreau, biolog evoluționist, precum și director și curator al Colecției de insecte a Universității Cornell.

Deși echipa nu a reușit să salveze complet ADN-ul fluturelui, ei spun că munca lor ar putea fi primul pas pentru a afla cum să reînvie genetic albastrul Xerces.

„Știm că impactul uman poate avea efecte negative asupra biodiversității, dar ne putem concentra eforturile pentru a proteja speciile vii pe planetă astăzi. Fiecare dintre noi poate ajuta la protejarea biodiversității sprijinind societățile de conservare și protejând habitatele native. Când pierdem orice specie, există efecte de ondulare în natură, care, în cele din urmă, afectează și oamenii”, a spus Moreau.