Toți șoferii români trebuie să știe: piața auto din România trece prin transformări uimitoare, conform experților

România pare să fi fost dintotdeauna cimitirul auto al Europei, dominată de mașini second-hand cu un un nivel de poluare extraordinar al mediului înconjurător. Cei mai mulți români își doreau o mașină frumoasă, preferabil cu un consum mic, independent de emisiile poluante. Se pare totuși că se schimbă și realitatea din piața auto autohtonă.

Deși implică investiții semnificative, tranziția spre autoturisme cu emisii poluante reduse sau zero emisii are totuși loc și în România. Nu se întâmplă la fel de rapid ca în vest, pentru că nu toți românii au bani de investiții fabuloase pe zona de auto, dar trendul este unul îmbucurător și tocmai a fost detaliat de ministrul Mediului.

Vestea cea mai bună, 20% dintre românii care doresc să achiziționeze o mașină iau în considerare varianta plug-in hybrid. Această schimbare semnificativă, comparativ cu anii trecuți, este o consecință a subvențiilor oferite de statul român prin programe precum Rabla Plus, dar și prin impozitarea mult mai generoasă a vehiculelor cu propulsie tradițională.

Piața auto din România, într-o transformare radicală, dar nu foarte rapidă

Tanczos Barna este ministrul Mediului în România și, din această poziție, a fost prezent la Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2021, organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei în perioada 6-8 septembrie 2021. În acel context, a făcut mai multe declarații importante, unele mai optimiste decât altele.

”Tot ce facem şi tot ce se va întâmpla în deceniile următoare se va analiza prin prisma protecţiei mediului. Protecţia mediului costă, iar acest cost trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziţie spre zero emisii? Cu siguranţă, această revoluţie înseamnă oportunităţi uriaşe, dar tot ce este legat de protecţia mediului costă şi va costa din ce în ce mai mult. Nu costă neapărat pe factură, deşi vedem zilele acestea că se întâmplă şi acest lucru, dar nu costă neapărat în factura noastră lunară pe diverse servicii. Costă ca investiţii, ca prioritizare de fonduri naţionale, europene, private, chiar dacă în final şi aceste investiţii vor fi înglobate în preţul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a spus oficialul de la Mediu.

În contextul situației financiare a românilor, este clar că, în țara noastră, lucrurile se vor întâmpla un pic mai lent. ”Noi pornim cu peste 3 milioane de gospodării care încă se încălzesc cu combustibil fosil. Nu putem din decembrie să trecem pe un sistem altul decât fosil, pe un sistem inexistent. Nu vom reuşi în 2-3-5 ani să trecem de la lemnul de foc la energia electrică, care vedem cât costă, şi sistemele trebuie dezvoltate din toate punctele de vedere. Această tranziţie trebuie finanţată”, a continuat Tanczos, atrăgând atenția că românii se confruntă și cu o problemă de mentalitate care se va schimba cel mai lent.

„Încă o dată subliniez: costul reprezentat de părticica aceea din factură trebuie analizat şi privit din perspectiva acelui stat membru, astfel încât tranziţia să fie realizabilă. România, chiar dacă a sunat ciudat în momentul în care chiar ministrul Mediului a spus că nu susţine fără rezerve şi fără observaţii strategia europeană, România trebuie să facă această analiză de impact, cum vom renunţa noi la lemnul de foc în 5-10-15 ani, astfel încât gospodăriile noastre să nu fie afectate. Dacă trecerea este abruptă, dacă tehnologia nu este asigurată, dacă costurile sunt prea mari, acceptanţa socială dispare şi oamenii vor căuta soluţii locale, aşa cum vor găsi, ori vor exploata ilegal masă lemnoasă, că iarna vine şi, vorba unui înţelept, „iarna nu-i ca vara”. Vor căuta şi vor găsi soluţii individuale care vor fi mult mai poluante decât o sobă bine gândită cu tehnologie modernă, chiar dacă este pe fosil. Aşadar, trecerea să nu fie de azi pe mâine, să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani, ceea ce înseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne”, a continuat oficialul guvernamental.

În final, nu ajută nici faptul că prețul lemnului a crescut într-un ritm accelerat în ultimele luni, pe lângă prețul energiei. Acesta va avea un impact uriaș pentru bugetul familiilor la iarnă. ”Noi va trebui să sprijinim aceste gospodării, să asigurăm o implementare raţională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decât bine”, a precizat Tanczos.