Topul constructorilor de autostrăzi în România: cine sunt cei care întârzie cu lucrările

România are o mare problemă atunci când vine vorba de proiecte mari de infrastructură. Lipsa autostrăzilor și ritmul lent în care se construiește sunt chestiuni pe care nimeni nu le poate nega. Iată cine sunt constructorii.

România stă prost la capitolul investiții și, deși s-au promis multe, s-au făcut extrem de puține în ultimii ani. Oficialii abia dacă reușesc să inaugureze câteva zeci de kilometri de șosea de mare viteză pe an. Proiectele stagnează și din cauza birocrației, dar și din cauza constructorilor.

Mulți dintre ei se angajează la ceva, dar pe parcurs apar diverse probleme și atunci termenele sunt avansate. În topul constructorilor din România se află compania condusă de Dorinel Umbrărescu, urmat de Astaldi și Strabag.

Cine construiește(?) autostrăzi în România

Dorinel Umbrărescu e unul dintre constructorii care au câștigat multe contracte cu statul de-a lungul timpului și nu de puține ori compania sa a fost lăudată de oficiali. El se ocupă în prezent de două dintre tronsoanele de pe drumul expres dintre Pitești și Craiova – denumit și ”Autostrada Ford”. A fost cerută intens de americanii care dețin o uzină în Craiova.

N-a fost să fie autostradă și s-a mers pe ideea unui drum expres.

Umbrărescu ar fi raportat luna trecută cele mai mari progrese. Compania sa a avansat în medie cu circa 5 puncte procentuale pe cele două loturi ale tronsonului 2 din Drumul Expres Craiova – Pitești (DX 12), scrie economica.net.

O altă firmă de construcții care a câștigat contracte cu statul este Astaldi. Italienii au avut un avans de peste 4 puncte procentuale la mega-podul de la Brăila. Astfel, stadiul fizic al lucrărilor la Golden Gate-ul peste Dunăre a depășit luna trecută 31%.

Pe locul al treilea se află Strabag. Datele oficiale de pe CNAIR arată că acest constructor a avut un progres de 2,8 puncte procentuale pe lotul Târgu Mureș – Ungheni din Autostrada Transilvania (A3). Cu alte cuvinte, a realizat aproape o treime din lucrările din lotul de pe A3.

Alte proiecte mari, aflate la stadiul de lucrări

Constructorul austriac Porr, de asemenea, se apropie de un grad de execuție de 30% pe prima secțiune din Autostrada Sibiu – Pitești. Tot pe această autostradă ar urma să înceapă lucrările și pe secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești, a italienilor de la Astaldi.

Grecii de la Aktor au raportat la rândul lor un progres de 1,45 puncte procentuale pe lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda (A10). Astfel, lucrările pe acest lot sunt realizate în proporție de 79,95%.  La rândul lor, turcii de la Alsim Alarko au avut un progres de 1,42 puncte procentuale pe lotul 2 din Autostrada de Centură București Sud (A0 Sud). Acolo, însă, abia a fost aprobat ordinul de începere a lucrărilor.

Italienii de la Pizzarotti au avut la rândul lor un avans de 0,5 puncte procentuale pe lotul 1 din Autostrada Sebeș – Turda (A10).

De altfel, doar pe tronsoanele menționate mai sus s-a lucrat în această perioadă. Alte proiecte sunt fie blocate în chestiuni birocratice, fie lucrările avansează greu spre deloc.

Promisiuni pentru 2021

Pentru 2021, ministrul Transporturilor promitea că va aloca un buget de 8 miliarde de lei pentru construcția de autostrăzi. Banii provin din fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă contribuția națională și promisiunea că actualul Guvern nu va intra în acești bani pentru alte proiecte.

„Banii sunt din fonduri europene nerambursabile plus contribuţia naţională, de 15%. Cel puţin în ultimii ani, niciun Guvern nu s-a atins de finanţarea aceasta, pe fonduri europene. Problema a fost că nu am reuşit să cheltuim banii de acolo. Acest Guvern nu se va atinge de aceşti bani. Şi-a propus investiţii undeva foarte sus în priorităţi. Programul de guvernare are infrastructura în centru. Cele 8 miliarde se vor duce în proiecte pe feroviar şi rutier, proiecte care sunt în construcţie, precum ar fi Piteşti – Sibiu, Lotul 1, podul de la Brăila, Sebeş – Turda, Lotul 5 de la Piteşti – Sibiu, A0 Sud – autostrada de centură a Bucureştiului”, susținea la început de an Cătălin Drulă.