Top 10 orașe în pericol de scufundare, până în 2030: de ce să le vizitezi acum, înainte să ajungă ca Atlantida
Efectele schimbărilor climatice se resimt deja în zonele de coastă ale lumii, acolo unde orașele încep să fie scufundate de nivelul în creștere al mării. Pe măsură ce ghețarii continuă să se topească din cauza încălzirii globale, cantitatea de apă din râuri, mări și oceane devine tot mai mare și crește într-un ritm alarmant.
În cel mai recent raport al său, ONG-ul internațional Climate Central a creat un fel de hartă pentru a evalua ce părți ale Pământului vor fi sub apă din cauza creșterii nivelului mării. Harta a fost creată prin folosirea informațiilor din raportul „Cod roșu pentru umanitate”.
Există doar un singur factor de bază care stă la baza creării acestor indicatori: traiectoria actuală a poluării. Oamenii de știință susțin că, deși se pot schimba lucrurile în următorul deceniu, pe baza lipsei de acțiuni concrete pe care le-am văzut în ultimii 10 ani, există orașe care se află în pericol să fie acoperite de apă parțial sau integral în mai puțin de un deceniu.
1. Jakarta, Indonezia
Jakarta, Indonezia este orașul cu cea mai rapidă rată de scufundare din lume. Jakarta de Nord se preconizează că se va scufunda cu până la 95% până la sfârșitul anului 2050 și s-a scufundat deja cu 2,5 metri în ultimii 10 ani și se scufundă continuu cu aproape 25 de centimetri în fiecare an.
Râul Ciliwung se varsă aici în Marea Java și acesta a fost motivul pentru care acest oraș s-a transformat într-un nod după ce coloniștii olandezi au ales să se stabilească aici.
Guvernul indonezian a aprobat recent un plan de mutare a capitalei pentru a-și proteja cele 10 milioane de locuitori. Mișcarea ar dura aproximativ 10 ani și ar costa 33 de miliarde de dolari.
Jakarta are peste 10 milioane de locuitori, conform ONU, iar în zona metropolitană extinsă locuiesc încă 25 de milioane, fapt ce o face una dintre cele mai suprapopulate zone urbane al lumii.
Oraşul este situat într-o zonă mlăştinoasă, înconjurată de mare în nord, fapt ce îl face să fie predispus la inundaţii
2. Londra, Regatul Unit
O mare parte din capitala Regatului Unit se află sub amenințarea de a se scufunda din cauza creșterii nivelului mării. Încălzirea globală va duce la inundarea râului Tamisa dacă nu sunt implementate strategii de consolidare în timp util. Nivelul mării este așteptat să crească cu peste 40 cm, cu excepția cazului în care încălzirea globală este limitată la 1,5 C peste nivelurile preindustriale.
Trecutul preistoric al emblematicei capitale britanice este o mare contribuție la această problemă. În timpul ultimei ere glaciare, ghețarii din nordul Europei au împins scoarța terestră spre Scoția, ceea ce a dus la creșterea Scoției cu aproximativ 1 mm în fiecare an. Londra se scufundă, de asemenea, în același ritm și, prin urmare, o face vulnerabilă la schimbările climatice.
Unele dintre cele mai importante clădiri, cum ar fi Turnul Londrei și spații culturale precum Tate Modern și Shakespeare’s Globe se află toate pe lungimea râului Tamisa.
3. Miami, SUA
Cea mai profitabilă destinație de plajă din lume se află la doar 1 metru deasupra nivelului mării și riscă să ajungă sub apă până la sfârșitul acestui secol.
Guvernul a început să planifice cum să salveze Miami de la acest dezastru și investește deja milioane.
Nivelul mării din Miami crește cu un ritm mai rapid decât în alte zone ale lumii, ceea ce duce la inundații, apă potabilă contaminată și daune majore la case și drumuri. Orașul ar putea fi nevoit în curând să-și ridice structurile urbanistice actuale pentru a rămâne deasupra apei.
Indiferent ce măsuri s-ar lua pentru a lupta împotriva încălzirii climatice, Miami, New Orleans și alte orașe din Statele Unite vor fi acoperite de apă, se arată într-un studiu apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences.
„Viitorul multor orase depinde de alegerile noastre în materie de emisii de CO2, dar se pare că deja este prea târziu pentru unele dintre ele, potrivit analizei noastre”, arată Ben Strauss, principalul autor al studiului. ”
4. Veneția, Italia
Veneția este definită de apă în toate sensurile posibile. Canalele emblematice din Veneția atrag 20 de milioane de turiști în fiecare an. Inundațiile severe din cauza catastrofei climatice au lăsat sub apă cel mai atractiv oraș italian.
Apele din Veneția au crescut cu 1,87 metri, conform centrului de monitorizare a mareelor. Patru inundații majore au avut loc deja în ultimii 20 de ani.
Principalele atracții din oraș, Piața San Marco, Bazilica San Marco și cripta s-au confruntat cu inundații severe. Multe afaceri au fost afectate și au murit și oameni. Schimbările climatice au condus la modele meteorologice neobișnuite și la o creștere a fenomenului Acqua Alta sau maree înalte.
5. Kolkata, India
În India, se estimează că 31 de milioane de oameni trăiesc în zonele de coastă care se confruntă cu riscul anual de inundații. Numărul de oameni care trăiesc în aceste zone crește pe zi ce trece și poate ajunge până la 51 de milioane până în 2100.
Pe măsură ce nivelul apei crește, apele sărate din mare intră în interior, lăsând în urmă un teren impropriu pentru cultivare.
Toți factorii împreună au un impact asupra încălzirii oceanelor care au dus deja la o creștere a evenimentelor climatice, cum ar fi taifunurile, care au lăsat mulți oameni care trăiesc în zonele de coastă în dificultate.
6. Mexico City, Mexic
Mexico City s-ar putea scufunda până la 19 metri. Mexicul depinde în mare măsură de extracția apelor subterane, care a fost deja o cauză majoră pentru scufundarea acesteia. Extragerea excesivă a apelor subterane de către un număr mare de mexicani duce la tasarea terenului.
Acest fenomen a fost agravat de efectele schimbărilor climatice. Din anii 1960, Mexicul se încălzește și nu există nicio previziune care să spună că această tendință s-ar schimba. Mai multă căldură și secetă din cauza temperaturilor crescute duc la o mai mare evaporare și, prin urmare, la creșterea cererii de apă. Acest lucru accelerează extracția apei din acviferele subterane.
Mexico City, care se află sus, în munți, este un prim exemplu al faptului că nu doar orașele de coastă sunt sub amenințarea schimbărilor climatice. Schimbările climatice expun cele mai mari vulnerabilități ale orașelor de top din lume.
7. New Orleans, SUA
New Orleans este un centru de transport maritim pentru mărfuri care coboară pe râul Mississippi și, de asemenea, importuri din străinătate. New Orleans prosperă cu industria sa de transport maritim, care se află acum sub amenințarea unor furtuni mortale. Datorită creșterii nivelului apei, multe dintre instalațiile sale portuare din partea cea mai de jos a râului vor înceta în curând să mai existe.
Sezonul furtunilor tropicale are loc mai devreme decât înainte, ducând la mai multe inundații. Peste 50% din oraș se află deja sub nivelul mării și alte trei sferturi se vor confrunta cu aceeași situație până în 2050.
Un studiu realizat de NASA și California Institute of Technology a constatat că New Orleans pierde aproximativ 2 inch anual.
8. Bruges, Belgia
Bruges este renumit pentru canalele sale, străzile pietruite și clădirile medievale. Orașul este adesea numit „Veneția Nordului” pentru rețeaua sa complicată de canale. Este inițial locul de aterizare de pe estuarul Zwijn în care se varsă râul Reie.
Astăzi, din cauza creșterii nivelului mării, este amenințată frumoasa arhitectură medievală care se întinde pe oraș de-a lungul canalelor sale. Schimbările climatice pot duce la creșterea nivelului mării, ceea ce ar putea duce la creșterea nivelului apei din canale și, prin urmare, ar putea duce la inundații.
9. Lagos, Nigeria
Lagos este cel mai populat oraș din Africa, cu peste 24 de milioane de locuitori. Este, de asemenea, cel mai vulnerabil la creșterea nivelului mării cauzată de schimbările climatice.
Cu timpul, intensitatea ploii este de așteptat să crească, ceea ce va lăsa în urmă străzi inundate pline de gunoaie, deoarece sistemul de eliminare din Lagos este disfuncțional. Ori de câte ori este ploaie puternică, gunoiul se adună în jgheaburile deschise și, prin urmare, deplasarea pe străzi devine dificilă.
S-a prezis că o creștere de 90 cm a nivelului mării poate avea loc dacă încălzirea globală depășește 2C până în 2100. Întreaga arhitectură a orașului Lagos trebuie reconstruită pentru a supraviețui efectelor creșterii nivelului mării.
10. Mumbai, India
Pe măsură ce ne îndreptăm către următorul secol, capitala financiară a Indiei are șanse mari să fie scufundată. Ploile abundente și cicloanele au făcut deja orașul predispus la inundații și valurile mării care lovesc țărmurile sale și ajung până în interiorul orașului.
Dacă schimbările climatice nu sunt controlate, atunci ar duce la momente teribile pentru toți oamenii care trăiesc în Mumbai.
Nu mai este mult timp până în 2050 și dacă nu dorim ca terenurile rămase, care nu sunt sub apă, să aibă o viață normală trebuie să acționăm rapid.
Printre pașii pe care ar trebui să-i urmăm se numără acțiunea climatică și, dacă se iau măsuri bune și eficiente, s-ar putea să putem împiedica multe orașe să ajungă sub apă.
Chiar înainte ca nivelul mării să crească atât de mult pentru a scufunda orașele, toată apa de mare va deveni puternic salinizată și toxică, iar înainte de a provoca o cascadă trofică ar provoca bioacumulare și bioamplificare care, împreună, ar afecta și dăuna oamenilor, iar acest lucru ar provoca multe probleme de sănătate.
Topirea aisbergurilor ne-ar expune și la boli vechi de milioane de ani pentru care nu avem apărare. De asemenea, topirea acestora eliberează în oceane minerale și săruri care nu vor afecta doar animalele și oamenii, ci și curenții oceanici.
Impactul nostru asupra pământului a fost mai mare în ultimul secol decât în ultimii 250.000 de ani ai omenirii. Impactul nostru asupra biosferei a fost atât de dramatic încât a condus la începutul unei noi ere geologice neoficiale – Antropocenul, epoca omenirii.
Covid 19 – virusul Antropocenului. Covid 19, un virus care a cucerit lumea în mai puțin de un an, a curățat străzile, a oprit economia și chiar a oprit schimbările climatice prin oprirea oamenilor.
Antropocenul sau întârzierea unei epoci reci nu a fost niciodată văzută până acum, așa că cine știe ce ne va rezerva viitorul. Dar Covid 19 a încetinit schimbările climatice. Cine știe, dacă continuă și dacă economiile nu pornesc din nou, să spunem că s-ar putea să nu existe un Antropocen până la urmă.