Tinerii noștri, mai leneși decât tinerii lor: de ce nu vor românii să muncească

Sunt multe țări în care tinerii încep să lucreze înainte de a termina școala. Locurile de muncă destinate lor sunt cele sezoniere, care pot fi ocupate pe timpul vacanței, sau stagiile plătite.

Oficiul European de Statistică au făcut o analiză a anului trecut, referitoare la acest lucru. El arată că România are un procent scăzut de tineri între 15 și 24 de ani care lucrează. Vorbim de tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, care încă urmează o formă de învățământ cum este liceul, facultatea sau masteratul.

18,4% dintre tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani, urmau un program de educație și munceau în același timp. Asta se întâmpla, anul trecut, în Uniunea Europeană. În același timp, 2,5% mergeau la școală nu lucrau, dar își căutau un loc de muncă.

Cel mai mic procent de tineri care urmează un program educațional și lucrează în același timp, este înregistrat în România, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia. Cei mai mulți, în schimb, îi găsim în Olanda, Danemarca, Germania și Austria.

Ritmul tranzacției de la școală la piața muncii variază în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Aceasta se datorează influenței sistemelor naționale de educație și de formare profesională. Mai sunt și alți factori care influențează, cum sunt caracteristicile naționale ale pieței muncii sau factori culturali.

De ce unii tinerii vor să muncească?

În unele țări, tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani  încep să muncească mai devreme. Aici ei pot fi favorizați de faptul că există locuri de muncă pentru ei sau stagii renumerate.

În 2020,cel mai ridicat procent de  elevii și studenții care nu lucrau dar își căutau un loc de muncă îl găsim în Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. Cel mai scăzut procent îl găsim în Slovenia, România, Cehia și Croația.

Așadar, statisticile arată că majoritatea tinerilor români care încă sunt în școală nu au avut un loc de muncă anul trecut, dar nici nu și-au căutat.