Teoria bizară despre spațiu: bombele atomice care apar natural în Univers

Cercetătorii aduc ipoteza că un tip de fisiune nucleară care apare la stelele pitice albe are ca rezultat explozii asemănătoare cu bombele atomice aici pe Pământ. Iată că spațiul poate fi mai brutal decât ne-am așteptat.

Lucrarea, care va fi publicată în curând în Physical Review Letters, detaliază modul în care reacțiile ar putea crea explozii stelare numite supernove de tip 1a. Autorii studiului consideră că acestea se datorează unei serii de explozii nucleare mai mici.

Materialul radioactiv cristalizat cunoscut sub numele de „fulgi de zăpadă de uraniu” poate apărea la stelele pitice albe. Pe măsură ce uraniul se descompune și devine mai instabil, declanșează un lanț de fisiune nucleară, rezultând o explozie masivă asemănătoare unei bombe atomice.

Aceasta înseamnă că „bombele nucleare” mici ar putea declanșa bombe nucleare mai mari în tot Universul. Aceste descoperiri merg însă împotriva credinței mai des susținute că supernovele de tip 1a sunt rezultatul apropierii unei pitice albe de o stea însoțitoare.

Spațiul poate fi format dintr-o grămadă de „bombe nucleare”

„Oamenii cred că stelele pitice albe au o stea însoțitoare, pentru că nu știau cum să facă steaua să explodeze fără o însoțitoare”, a declarat Charles Horowitz, profesor de fizică la Universitatea Indiana și autorul principal al studiului. El a continuat: „s-ar putea să ne înșelăm în legătură cu însoțitorii pentru cel puțin o parte din tipul 1”.

Deși studiul este convingător, autorii lucrării subliniază că este încă o ipoteză. Ei încă nu au găsit dovezi că fulgii de zăpadă de uraniu declanșează efectiv exploziile.

„Cred că cel mai important pas următor este doar de a-i determina pe colegii noștri care fac simulări de supernove să încerce să introducă un cod și să vadă dacă acești fulgi de zăpadă de uraniu se pot încinge suficient pentru a începe o reacție de fuziune”, a spus Matt Caplan, profesor asistent de fizică la Universitatea de Stat din Illinois și coautor al studiului. „Acest lucru nu este imposibil – practic este tot ceea ce spune lucrarea noastră. Mai sunt multe lucruri de făcut”.

Deci, atât timp cât aceste simulări de supernova rămân simulări, vom fi nerăbdători să vedem ce se întâmplă. În orice caz, acest lucru marchează un alt pas semnificativ înainte pentru înțelegerea noastră asupra ciclului de viață al stelelor.