Sărăcie, inflație, scumpiri: cum rămâi fără bani în buzunar, dar nu-ți dai seama

Ultimele luni au fost marcate de un puternic trend inflaționist ce a caracterizat și continuă să afecteze atât piețele internaționale, cât și pe cele interne. A înțelege economia și fenomenul care duce la degradarea nivelului nostru de trai înseamnă, totuși, a cunoaște mult mai multe detalii decât simplele informații despre creșterile de preț.

Înainte de a explica ecuația care stă la baza fenomenului sărăcirii în masă a populației, să analizăm datele problemei.

Prețurile alimentelor ating noi recorduri

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în septembrie, pentru a doua lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, conform Organizației Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la cereale, care au înregistrat o creştere de 2% comparativ cu luna august.

„În rândul cerealelor importante, grâul va fi în centrul atenţiei în săptămânile următoare în condiţiile în care cererea trebuie să fie testată în raport cu creşterea rapidă a preţurilor”, a declarat economistul şef al FAO, Abdolreza Abbassian.

Facturile sunt mult mai mari, față de nivelul din 2020

Dincolo de scumpirile la alimente, costurile facturilor se majorează și ele. Se estimează că ne așteaptă una dintre cele mai scumpe ierni pe care le-am traversat în ultimii ani.

Conform calculelor analiștilor economici, pentru un apartament din Capitală, factura lunară, la iarnă, la gaze, ar putea fi cu 80% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. La energie se va resimți o scumpire cu 20%.

„Impactul creşterii preţului energiei se simte în costul transportului, în principal la îngrăşăminte şi asta este o problemă la nivel european şi la nivel mondial şi ne afectează serios. (…) Preţurile au crescut foarte mult şi deja începe să devină o piatră de moară la piciorul agricultorilor europeni şi mondiali. Vă dau un exemplu, anul trecut pe vremea asta îngrăşămintele de un anumit tip aveau preţuri între

1.600 şi 1.800 de lei/tonă, iar acum preţurile sunt undeva între 2.900-3.200 de lei/tonă. Deci avem o creştere de 80-85%, ceea ce este foarte mult”, spune Ştefan Gheorghiţă, acţionar al producătorului de cereale Triagroexim şi director de dezvoltare al traderului de cereale Agrinvest.

După cum știm, statul a adoptat în această toamnă o serie de măsuri menite să diminueze povara scumpirilor la facturi de pe umerii consumatorilor. Totuși, Engie şi E.ON trag un semnal de alarmă guvernanților, în contextul adoptării măsurii privind compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.

Aceștia se tem de faptul că nu își vor primi la timp banii cuveniți de la stat.

În cazul în care statul nu ar fi prompt în privința plăților către ei, acest lucru ar putea să le afecteze capacitatea de a importa gaze în vârfurile de consum din timpul sezonului rece, atrag atenția reprezentanții furnizorilor.

Declarațiile acestora au fost făcute în cadrul comisiei parlamentare de anchetă privind preţul energiei.

„Nu poţi trăi dacă preţul este sub costul de achiziţie. Este preţul de pe bursă, iar noi am făcut tot ce am putut pentru a atenua efectul asupra clienţilor”, a spus Nicolas Richard, vicepreşedinte executiv şi şef al diviziei de vânzări din cadrul Engie România.

„Vă spun cu toată sinceritatea, cu aceste preţuri clar consumatorii vor avea probleme cu plata facturilor, aşa că încurajăm orice măsură de sprijinire a lor”, a precizat Richard.

Cea mai arzătoare problemă a furnizorilor nu derivă din măsura plafonării prețurilor în sine, ci din scenariul în care statul nu le-ar face plățile în timp util, ceea ce le-ar putea pune în pericol business-ul.

„Plafonarea în sine nu este o problemă, ci cum vom recupera banii şi ce se va întâmpla după ce expiră schema de sprijin. Preţul în piaţă continuă să fie mare”, a mai spus reprezentantul Engie.

Mai mult, furnizorii spun că nu ei sunt vinovați de scumpiri, din contră! La rândul lor au de suferit. Profiturile se diminuează, deoarece prețul de achiziție al energiei crește. De exemplu, din cauza scumpirilor, . Restart Energy a anunţat că renunţă, începând cu 2022, la activitatea de furnizare de gaze.

„Momentan vedem solicitări din partea furnizorilor de gaze naturale de renunţare la licenţe şi câteva licenţe deja au fost retrase. E adevărat că se va aplica un alt preţ, aceste preţuri lunare sunt publicate pe site-ul autorităţii şi furnizorul de ultimă instanță care publică cel mai mic preţ este cel care va prelua toţi clienţii care în luna respectivă vor rămâne fără furnizori. În luna octombrie şi noiembrie am retras, din câte îmi aduc aminte, trei sau patru licenţe. Undeva spre 20 de mii de clienţi au fost transferaţi în regim de ultimă instanţă. În urmă cu două săptămâni am modificat regulamentul de acordare al licenţelor la capitolul de retragere a licenţelor şi noutatea este că acei furnizori care au în portofoliu clienţi nu pot să solicite retragerea licenţei, deci nu pot renunţa la licenţă. Dreptul de a solicita o retragere de licenţă îl au doar furnozorii care nu au în portofoliu clienţi finali. Ăsta a fost primul pas. Până la urmă, aceste probleme ale furnizirilor care renunţă la această activitate vin din evoluţia preţului din pieţele angro. Sunt pieţe foarte mari în piaţă și anumiţi furnizori au probleme financiare”, spune Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE.

Euro va depăși pragul de 5 lei

O altă previziune nefastă pentru români vine de la analiștii CFA România, care estimează că euro va sări de 5 lei anul viitor.

„În raport cu dolarul american, trendul leului este de asemenea văzut descendent. USD-RON ar putea atinge 4.20 în decembrie, și 4.30 în martie anul viitor, potrivit unor previziuni implicite referitoare la mișcarea EUR-USD”, mai spun experții.

Luna trecută, carbunatul a înregistrat noi creșteri de preț

În octombrie, benzina premium a depășit pragul de 7 lei pentru un litru. Aceste majorări au fost determinate de creşterea continuă a barilului de petrol, care a ajuns acum să se tranzacţioneze la bursa de la Londra cu 81 de dolari, faţă de 50 de dolari cât era la început de an.

Creșteri față de 2020 sunt și la motorină, pe fondul aprecierii barilului de petrol, iar analiștii susțin că sunt așteptate noi scumpiri în această direcție.

Cum ne afectează toate acestea?

Ai fi tentat să spui că nu te privesc scumpiri la la benzină și motorină, pentru că nu ai mașină.

De asemenea, dacă nu ai de plătit chirii sau rate în euro, poți susține, în necunoștință de cauză, că nu te afectează faptul că euro va depăși pragul de 5 lei.

Totodată, nu îți faci prea mari griji din cauza costurilor facturilor. Câteva zeci sau sute de lei în plus îi poți plăti.

Ei bine. ești într-o mare confuzie, în cazul în care ești adeptul unor astfel de idei. În realitate, scumpirile la carburant, energie, gaze naturale, dar și devalorizarea monedei naționale aduc după sine scumpiri în lanț.

Cum? De exemplu, din cauza majorării costurilor gazelor naturale și energiei electrice, cresc costurile de producție. Vei ajunge să plătești mai mult pentru orice produs fabricat, pentru că producătorului îi cresc costurile.

În aceeași ordine de idei, alimentele se scumpesc, deoarece cursele de transport marfă au prețuri mai piperate.

Coșul zilnic e direct influențat de evoluțiile de preț. Chiar dacă nu ai de plătit rate în euro sau chirii, România este dependentă de importuri, iar majoritatea alimentelor au prețurile raportate la … surpriză! Euro!

Iată, deci, cât de important e echilibrul economic și cum putem pierde bani din buzunar, de la o zi la alta, fără să ne dăm seama, doar pentru că economia e un mecanism uriaș ce poate fi stricat doar dacă o simplă piesă este disfuncțională.