Restricțiile din pandemie au dus la o epidemie de sinucideri: ce s-a întâmplat în Japonia, Franța și SUA

Oamenii sunt ființe sociale și vulnerabile din punct de vedere psihic, iar restricțiile din pandemie nu au făcut viața ușoară pentru nimeni. Din păcate, a durat mult până când am putut să înțelegem un pic mai bine consecințele.

Au trecut deja câteva luni, de când psihiatrii și psihologii din mai multe colțuri ale lumii au lansat avertismente legate de conexiunea între restricțiile impuse de autorități în contextul pandemiei și starea mentală a populației. Din păcate, un număr foarte mic de țări optează să-și țină o evidență clară a numărului de sinucideri ca să putem înțelege mai bine fenomenul. România, cu siguranță, nu se numără printre ele, chiar dacă este la fel de grav afectată.

În premieră, după 11 ani de declin, numărul sinuciderilor a explodat în Japonia în 2020, țara cu cea mai mare rată de suicid de pe planetă. În Franța, sentimentul de solitudine și rău psihic a înregistrat de asemenea o creștere masivă, dar s-a măsurat altfel, prin intermediul numărului de apeluri la liniile de prevenție.

Japonezii sunt atât de îngrijorați de rata sinuciderilor, încât autoritățile au desemnat pe 19 februarie un ministru al Solitudinii. Tetsushi Sakamoto are ca sarcină incredibil de dificilă combaterea trendului îngrijorător, un fenomen amplificat de extinderea telemuncii și lipsa relațiilor sociale în contextul pandemiei de Covid-19.

Nu mai puțin de 21.000 de persoane s-au sinucis în Japonia anul trecut, cu 750 mai multe decat în 2019. O creştere cu atât mai de remarcat cu cât vine după un deceniu de scădere a numărului de sinucideri. Această creştere este deosebit de vizibilă printre femei, care au adesea locurile de muncă cele mai nesigure din arhipelag. Cifrele sinuciderilor tinerilor sub 18 ani sunt de asemenea alarmante: peste 300 de elevi din şcoala primară şi secundară s-au sinucis între începutul lui aprilie şi sfârşitul lui noiembrie 2020, un salt de aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Stresul, dificultăţile economice sau abuzurile familiale se numără printre principalele cauze.

Deocamdată, este imposibil de ştiut dacă Franţa, care are una din ratele de suicid cele mai ridicate din Europa, cu 9.000 de decese pe an, a cunoscut o creştere a cazurilor în timpul acestei crize sanitare. Există însă un studiu Ispsos realizat pentru asociația Astree care te ajută să înțelegi un pic mai bine amploarea problemei pe perioada pandemiei. Aproape 18% dintre persoanele intervievate, adică un francez din 5, afirmă că se simte adesea singur, faţă de 13% în 2018. În plus, sondajul arată că 63% dintre indivizii care suferă de singurătate au avut gânduri sinucigaşe.

Dincolo de asta, numerele de telefon de urgenţă ca SOS Amitiés sunt copleşite, dă asigurări Françoise Facy. „Asociaţiile noastre afiliate constituie puncte de alarmă şi toate telefoanele de urgenţă ne arată că numărul de apeluri a explodat”, explică fosta preşedintă a Uniunii naţionale de prevenire a suicidului (UNPS) contactată de „France 24”. „Trebuie totuşi să distingem ideea, gândul sinucigaş, de trecerea la gest cu tentativă de suicid”, nuanţează Françoise Facy.

Tinerii și adolescenții sunt cei mai vulnerabili. În SUA, la fel ca în majoritatea țărilor europene, vor trece câțiva ani până când vom vedea statistici clare legate de suicid în pandemie. Chiar și așa, într-o unitate administrativă din Nevada care include Las Vegas, 19 elevi s-au sinucis din martie, mai mult decât dublul cifrei din 2019. Deşi nu pot fi atribuite direct pandemiei, autorităţile au decis să grăbească calendarul redeschiderii şcolilor. În Franţa, potrivit unei anchete publicate în ianuarie pentru Fundaţia FondaMental, aproape un tânăr din trei a avut „gânduri suicidare” în ultimele luni.