Povestea omului care va trăi 1.000 de ani și a miliardarilor care se visează nemuritori
Probabil că de când omul și-a conștientizat că e muritor a visat să învingă moartea. Biserica a oferit parțial o rezolvare: viață limitată pe Pământ și veșnică în lumea de dincolo. Dar nu e rezolvarea pe care o vor oamenii cu adevărat. De unde și cursa miliardarilor – excentrici și nu doar – de-a deveni nemuritori. Și au găsit oamenii de știință care să-i asculte și să le susțină voința.
Sunt două-trei direcții prin care știința vrea să învingă moartea. Una dintre ele e editarea ADN-ului, ceea ce ar duce, în primă faza, la copii mai sănătoși. Apoi, e conservarea conștiinței într-un fel sau altul, ceea ce ar da un fel de nemurire, dar fără vreun fel de viață activă. Iar cel mai dorit scenariu e cel al nemuririi și fizice, și psihice fie prin transplantarea conștiinței dintr-un corp în altul, fie prin crearea unui corp care nu se degradează.
Aici intervine cultura biohacking.
Biohackerii sunt oameni care cred, visează și experimentează să învingă limitările corpului uman. Credința asta face parte din transumanism. Asta presupune ca umanitatea să folosească tehnologia ca să evolueze – să nu mai depindă de moarte sau Pământ.
Promisiunea vieții până la 1.000 de ani e un fel de-a deveni nemuritori
Cea mai promițătoare credință e că omul care va trăi până la 1.000 de ani s-a născut deja. Sigur, nimeni nu știe precis dacă s-a întâmplat asta. Declarația îi aparține lui Aubrey de Grey, cercetător în medicină regenerativă. El consideră că cineva s-a născut deja și va profita de evoluția biohackingului, a medicinei și-a tehnologiei ca să trăiască un mileniu. Vis de faraon, cel puțin.
„E extraordinar pentru mine că e o afirmație atât de radicală”, a afirmat de Grey, citat de The Week. Declarația lui poate că vine pe fondul credinței, dar mai e un fond la fel de valabil: banii. El e susținut de Peter Thiel, cofondator PayPal, miliardar și un om de bază al lui Trump, conform Splinter. Thiel are compania Palantir, care furnizează soluții de supraveghere în masă oricui dă bani.
Mai există și Joon Yun, un doctor din Coreea de Sud, care a pus la bătaie două premii de câte 500.000 de dolari pentru cei care reușesc să prelungească viața animalelor cu 50%. Asta în timp ce inima e menținută sănătoasă.
De cealaltă parte sunt miliardari care duc un stil de viață abrupt cu credința că vor trăi mai mult, mai bine, poate vor fi chiar nemuritori, dacă știința avansează suficient de repede. Un exemplu e Jack Dorsey, șeful Twitter. El susține că, în weekend, nu mănâncă nimic de vineri seara până duminică seara. De asemenea, el nu mai face dușuri calde, ci băi cu gheață și merge pe jos spre birou „pentru a-și păstra mintea ageră”.
Un altul este Dave Asprey, fondator Bulletproof Coffee. Are 45 de ani și crede că va trăi până la 180 de ani. Face tratament cu celule stem ca să-și întrețină corpul cât mai mult.
Viața veșnică e singurul lucru pe care miliardele nu-l pot cumpăra. Încă
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte s-ar putea să nu mai fie doar o referință dintr-o poveste, dacă start-up-ul în care Jeff Bezos a făcut o investiție fabuloasă chiar se reflectă într-o serie de soluții deștepte menite să contracareze efectele îmbătrânirii.
Startup-ul a fost înființat la începutul anului 2021, cu sedii în SUA și în Marea Britanie, în urma unei conferințe ținută la conacul investitorului rus Yuri Milner despre biotehnologia anti-îmbătrânire și urmează să își extindă institutele în California, Marea Britanie și Japonia.
Dacă se dovedește a fi adevărată, această investiție din partea lui Jeff Bezos este departe de a fi prima într-o companie menită să-l țină veșnic tânăr. Cel mai bogat om din lume a mai băgat bani în 2018 în Unity Technologies, o companie de biotehnologie care face terapii anti-îmbătrânire. Mai multe despre proiect citiți aici.
În centrul tuturor finanțărilor, teoriile, testelor, visurilor este Silicon Valley. Sunt și alți miliardarii care și-au câștigat averea prin tehnologie și acum n-ar vrea să vadă că se termină viitorul. De promisiuni a fost cucerit și Serge Faguet, antreprenor rus cu diverse proiecte tech la activ.
„Aici, în Silicon Valley, oamenii au o mentalitate tehnică şi văd totul ca o problemă de inginerie. Mulţi ne privesc ciudat, dar, de îndată ce metodele noastre vor da rezultate, prejudecăţile se vor topi”, a afirmat acesta. Și realitatea e că majoritatea lucrurilor pe care le avem acum păreau imposibile cu 100 de ani în urmă. Ce nu poate garanta nimeni însă e dacă rețeta pentru nemuritori va veni în timpul vieții actualilor antreprenori.
Până în acel punct, există critici încă de acum. Francis Fukuyama, sociolog și un politolog american, a spus că vede transumanismul drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa umanității. Și ar putea fi, mai ales în primă fază, de testare.
Fukuyama susține că, de-a lungul timpului, superioritatea anumitor oameni asupra altora era o chestiune de mit și de putere financiară, cel mult. Dar dacă biohackingul are succes, primii care vor profita vor fi miliardarii, ceea ce va adânci și mai mult diferența între clase. „Trebuie să ne gândim la implicații înainte să fie prea târziu”, a spus el.
Se prea poate ca prima fază pentru nemuritori, după criogenie, să fie conservarea minții. Seriale ca Black Mirror sau Altered Carbon sunt două exemple recente în care producătorii au experimentat cu ideea asta. În cel din urmă totul era stocat pe un cip implantat în ceafă. Nu conta corpul, conta că țineai minte totul. În cel dintâi, e vorba de episodul San Junipero, unde oamenii, când mor fizic, rămân într-o lume idilică, perfectă, deși prinsă în aceeași buclă mereu.
Ca fapt secundar, vestea mai bună a avansului biohackingului e că unele boli ar putea dispărea. Editarea genelor, care se întâmplă la o scară mică, experimentală, ar putea duce la dispariția unor boli ereditare sau terminale, cum ar fi Huntington.
Un experiment recent, realizat pe șoareci, a arătat că progeria, boala îmbătrânirii premature, poate fi încetinită cu 45% cu ajutorul acestei tehnici. În termeni umani, asta ar însemna 10 ani în plus de viață, conform Engadget.